Instanțele de judecată din R. Moldova soluționează toate categoriile de cauze, în primă instanță, în apel și recurs în doar 259 de zile, aproape de trei ori mai repede decât media țărilor membre ale Consiliului Europei (CoE), arată un studiu efectuat de Centrul de Resurse Juridice. R. Moldova este întrecută la capitolul operativitate în instanțe doar de Azerbaidjan.
Pe de altă parte, experții atenționează că viteza examinării cauzelor are un preț – calitatea actului de justiție, fapt confirmat implicit de numărul mare de condamnări ale Republici Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Bani alocați pentru justiție
În anul 2016, Republica Moldova a alocat pentru justiție 29,5 milioane de euro, ceea ce constituia 1,3% din bugetul de stat. Cifra este cu mult mai mare decât media celor 45 de țări analizate de Centrul de Resurse Juridice (media fiind 0.9% din buget).
Pe de altă parte, suma alocată de Republica Moldova pentru justiție în anul 2016 pe cap de locuitor era de 8 euro, fiind cea mai mică sumă, alături de Azerbaidjan și Armenia. În 2018, suma a crescut de două ori și a ajuns la 17 euro per locuitor. Astfel, R. Moldova a depășit Ucraina și Georgia, dar e departe de alte țări. În cele 45 de state analizate, justiției îi sunt alocați, în medie, 64 de euro per locuitor.
Salarii mari pentru judecători
Autorii analizei au constatat că cea mai mare parte a banilor alocați justiției în ultimii ani a fost îndreptată pentru creșterea salariilor judecătorilor și procurorilor. Deși salariile au fost majorate esențial, în 2018 judecătorii și procurorii la început de carieră în Republica Moldova primeau de trei ori mai puțin decât salariul mediu în țările CoE. În decembrie 2018, salariul judecătorilor din Republica Moldova la începutul carierei s-a majorat până la 11 262 euro (cu 47.3% față de anul 2016), iar al judecătorilor Curții Supreme de Justiție – 17 150 euro.
La sfârșitul anului 2018, un procuror din R. Moldova la începutul carierei primea un salariu anual de 11 mii de euro, iar un procuror din Procuratura Generală era remunerate anual cu 15 435 euro. Procurorii din Republica Moldova sunt acum mai bine remunerați decât colegii lor din Armenia, Azerbaidjan, Georgia sau Ucraina.
Raportat la salariul mediu pe țară, salariul judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova este aproape de media țărilor CoE. Raportat la salariul mediu pe economie, procurorii moldoveni erau remunerați în 2016 peste media celor 45 de țări membre analizate. Astfel, un procuror european începător primea în medie 1,9 salarii medii pe economie, iar un procuror din Republica Moldova 2,3 salarii medii pe economie. În 2018 salariile procurorilor au crescut și mai mult.
Puțini judecători și prea mulți procurori
Studiul mai arată că Republica Moldova se află sub media țărilor membre ale CoE în ceea ce privește numărul de judecători care activează în sistem. La o sută de mii de locuitori revin 14,7 judecători activi, față 21,5 judecători – media în CoE. În același timp, numărul cauzelor examinate de judecătorii din Republica Moldova este cu cel puțin 30% mai mic decât media țărilor membre ale CoE.
Numărul funcțiilor de judecător (504) este mai mic în R. Moldova față de numărul funcțiilor de procuror (720). În țările cu o democrație avansată numărul judecătorilor este mai mare decât numărul procurorilor.
Republica Moldova se află printre țările cu cel mai mare număr de procurori pe cap de locuitor, cifra fiind de două ori mai mare decât media țărilor CoE.
Numărul avocaților activi din Republica Moldova pe cap de locuitor este de 2,3 ori mai mic decât media țărilor CoE. „Aceasta pare să fie determinat, în principal, de posibilitatea limitată a populației de a plăti pentru serviciile lor și atenția limitată acordată de justiție argumentelor avocaților”, argumentează autorii studiului.
Raportul realizat de Centrul de Resurse Juridice prezintă o comparație a justiției din Republica Moldova cu 45 de țări membre ale CSI și ale Consiliului Europei. Datele din Republica Moldova pentru anul 2018 au fost colectate din Legea bugetului de stat pentru anul 2018, din rapoartele de activitate ale Consiliului Superior al Magistraturii, Procuraturii Generale și Uniunii Avocaților, precum și de la Biroul Național de Statistică.
La baza studiului au stat și statisticile prezentate de Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției a Consiliului Europei.
