Deputată sau deputat? Ministru sau ministră? Procuror sau procuroră? Subiectul feminizării funcțiilor stârnește multe controverse în spațiul public. Unii consideră cuvântul „deputată” ca fiind unul care sună nefiresc, alții spun că, numind o femeie „deputat”, o discriminăm.
Ce spun oamenii pe care i-am întâlnit în stradă?
„Parcă-mi pare că mai corect ar fi doamna ministru…”
„Deputată…”
„Nu m-am gândit niciodată – deputat sau deputată? Probabil ca și „ministră” și „ministru”; cuvintele fac parte dintr-un grup de substantive care probabil se poate și nu de declinat”.
„Un bărbat mai degrabă ar face față la toate greutățile, dar o femeie, are funcția ei de femeie, să facă copii și să stea acasă lângă copii și să nu aibă așa funcții mari. Femeia trebuie să nască copii și să stea lângă bărbat, dar un bărbat să stea și la țară și să aducă banul”.
„Femeile sunt egale cu bărbații. Dacă ea are aceleași studii ca și un bărbat, de ce nu?”.
„Probabil că pe timpuri nimeni nici nu se mai gândea că ar putea permite la o femeie să ocupe așa un post înalt. De acolo vine”.
„Nu contează numele, nu contează familia. Până la urmă, omul sfințește și locul, și numele, și funcția”.
Ce spune DEX-ul?
Argumentul nr. 1 al celor care ezită să folosească denumirile de funcții la feminin este că acestea nu au un corespondent recomandat de Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX).
Loretta Handrabura,doctoriță în filologie, expertă în politici de gen: „Dicționarul Explicativ al Limbii Române pentru nouăzeci și ceva la sută din toate formele de masculin recomandă forma de feminin. E timpul ca să fie revizuit Clasificatorul de ocupații din Republica Moldova, nomenclatoarele, noi avem mai multe nomenclatoare de meserii, de specialități, de profesii, unde, prin bară, să se recomande și forma de masculin, când se dă doar cea de feminin, sau, în cele mai frecvente cazuri, de feminin”.
„Forma și corespondentul de „ministră” este deja atestată din 2013 încoace în Dicționarul de cuvinte recente. Mai mult ca atât, pentru cei care încă sunt rezervați, aș recomanda să consulte Dicționarul ortografic și ortoepic al limbii române, ediția a II-a, din 2006, care vine cu foarte multe forme corespondente și forme de feminin: alergologă, politologă, informaticiană, fizioterapeută, futurulogă, masterandă, confecționeră, prim-solist, prim-solistă, deci prim-ministru, prim-ministră de ce nu ar fi corect, dacă DOOM-ul deja recomandă: prim-solist, prim-solistă?”.
„Limbajul exprimă relațiile de putere, relații care, cu părere de rău, foarte mult timp au avut la bază ideologia patriarhală, că un gen este superior, iar altul este inferior, respectiv, atât timp cât femeile deja sunt în piața muncii, ocupă aceleași funcții și poziții, este considerată o discriminare lingvistică, este considerat sexism utilizarea de masculin, atunci când limba permite și poți prin sufixe să formezi și femininul. E timpul desigur ca și Academia Română și Academia de Științe din Republica Moldova să ia această decizie așa cum au luat-o colegii, colegele lor din Academia Franceză, din Spania, mai nou, din Ucraina, care au decis demasculinizarea limbilor”.
„Deci, nu este corect să zici: «Președintele Parlamentului, Greceanîi», atât timp cât limba română îți permite să spui: «Președinta Parlamentului, Greceanîi». Capcanele de utilizare a femininului pentru o situație când o funcție sau o poziție este ocupată de o femeie, ne duc la situațiile hilare. Era vorba într-o știre din România: «Purtătorul de cuvânt Popescu s-a căsătorit cu ministrul de Externe Iliescu…»”.
Femeile reprezintă 52% dintre toți locuitorii țării. Totuși, acestea participă mai puțin la procesul de luare a deciziilor în țară. Dacă facem comparație între cele trei puteri în stat: Executivă, Legislativă și Judecătorească, cea mai bună reprezentativitate este a femeilor judecătoare.
Cum este în procuratură?
Ca și în sistemul judecătoresc, în procuratură activează aproximativ un număr egal de femei și bărbați, totuși, în funcțiile de conducere se regăsesc mai puține femei. De la proclamarea independenței Republicii Moldova și până în prezent, țara noastră a avut 14 procurori generali (cu excepția celor interimari), însă nu am avut niciodată femei la cârma Procuraturii Generale.
Mariana Gornea, procuroră-șefă, Secția justiție juvenilă a Procuraturii Generale: „În Procuratură activează din ce în ce mai multe femei și au mai mare pondere în profesie, însă, nu și în funcții de conducere (…). Nu consider anormal ca să utilizăm corespondentul la feminin, inclusiv al profesiei de procuror sau la alte profesii care sunt denumite doar la genul masculin. Mi se pare firesc ca să fie revizuit Nomenclatorul profesiilor și să fie redat și corespondentul feminin al acestora, inclusiv și al profesiilor de procuror, doar că există o nuanță în această situație, în unele cazuri profesiile la feminin ar putea să nu sune atât de bine fonetic. Ceea ce nu este în cazul: judecător – judecătoare; educator – educatoare, însă, cât privește procuror, permiteți-mi să las parantezele deschise”.
Foto: Mariana Gornea, procuroră
Stela Barbă, procuroră în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Crimelor Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS): „Cuvântul procuror este un substantiv masculin și nu-l declinăm altfel. Este opinia mea. Nu consider acest lucru o discriminare. Aș vedea o discriminare, dacă ar fi puse anumite piedici la depunerea actelor, la numirea în funcția de procuror și avansarea în aceste funcții”.
Foto: Stela Barbă, procuroră PCCOCS
Loretta Handrabura, doctoriță în filologie, expertă în politici de gen: „Femininul denumirilor de funcții se formează cu ajutorul sufixelor moționale. Deci, vom spune: avocat – avocată; director – directoare; administrator – administratoare; respectiv, procuror – procuroră. Da, nu suntem obișnuiți cu aceste forme, fiindcă de mici noi am fost învățați că norma generică pentru funcții, profesii, ocupații este cea la masculin, or, de ce nu ne deranjează – «mulgătoare», cu același sufix, dar ne deranjează – «ambasadoare» sau «senatoare». De ce nu ne deranjează «chimistă»? Dar ne deranjează «ministră»?”
„Mi-a pus pe masă trei dosare și mi-a zis: «Ori lucrezi, ori nu lucrezi?» Și am lucrat…”
Stela Barbă, procuroră PCCOCS: „Eu am început activitatea mea în calitate de anchetator, deci pentru mine nu a fost o piedică, că e vorba de anumite calități pe care trebuie să le aibă un bărbat și trebuie să cauți undeva în interiorul tău anumite calități, să le scoți și să fii mai dură sau mai rea, mai agresivă. Evident că profesia solicită asemenea calități, probabil aici femeile au un plus că aceste calități ele pot să le exprime un pic altfel. Acolo unde trebuie să fii mai dur, aceeași decizie se ia, numai că poate se explică un pic mai altfel”.
„În prima zi de lucru, evident că procurorul-șef, când m-a văzut pe mine, m-a întrebat, dacă înțeleg unde am nimerit. Mi-a pus pe masă trei dosare și mi-a zis: «Ori lucrezi, ori nu lucrezi?» Și am lucrat”.
Mariana Gornea, procuroră-șefă, Secția justiție juvenilă a Procuraturii Generale: „Conform legii, eu dețin funcția de procuror-șef al secției, însă nimeni nu mă împiedică, atunci când semnez acte, să indic funcția de procuror-șefă a secției”.
Stela Barbă, procuroră PCCOCS: „Vreau să vă zic că femeile, în opinia mea, sunt puternice, femeile obțin ceea ce vor, doar că trebuie să aleagă: carieră, familie, copii, pentru că ei necesită multă atenție, dragoste, dacă sunt lipsiți de asta sunt efecte care nu se doresc. În primul rând, femeile care se consideră profesioniste, dar eu cred că toate se consideră așa, trebuie să aibă dorința de a candida la anumite funcții, pentru că nu toți au dorința asta, nu toate… Trebuie să aibă curajul de a depune dosarul, de a merge la un asemenea concurs. Cred că ar fi oportune anumite instruiri în domeniul lidership-ului anume pentru femei. În cazul când femeia își face paralel și o carieră, și de familie, și de profesie, trebuie să găsească echilibrul, căci este posibil, sunt bunici, sunt soți, sunt soluții. Dacă ea dorește, ea obține, pentru că eu știu că, dacă femeile vor, ele obțin și în carieră, și în toate”.
