Imaginea copiilor săraci poate avea mai multe interpretări, dar are și câteva puncte comune. Dacă e să facem un portret al copilului sărac, obținem următoarele trăsături. De cele mai dese ori, este un copil care locuiește la sat. Provine dintr-o familie numeroasă, este crescut de un singur părinte. Preponderent, părintele este șomer sau lucrează cu ziua, iar din cauza venitului modest nu îi poate oferi lucrurile elementare. De regulă, copilul sărac nu are acces la servicii medicale de calitate. Mâncarea pe care o consumă este puțină sau sărăcăcioasă, iar din această cauză poate suferi de anemie și de alte afecțiuni. Sărăcia este mai acută în sate, unde 4 din 10 copii trăiesc în sărăcie. Fiecare dintre noi se poate implica pentru a reduce din lipsurile cu care se confruntă aceștia. Cum mai exact, vedeți în reportajul de mai jos.
„Copilul care trăiește în sărăcie este preponderent din mediul rural, dintr-o familie cu mulți copii, de multe ori familie monoparentală, de multe ori părinții fie nu sunt angajați pentru că nu sunt locuri de muncă în localitate, fie că nu au nivelul de educație solicitat pentru un anumit post de muncă, din acest considerent probabil sunt angajați sezonier sau muncesc în jurul casei. Bineînțeles că acest lucru nu poate să asigure tot ce le trebuie copiilor ca să crească sănătoși”, ne-a spus președinta CCF Moldova, Liliana Rotari.
Copiii care nu au mâncare bogată în proteine riscă să fie mai mici de statură, pot suferi mai des de anemie. Pe lângă o sănătate mai precară, au și dificultăți în procesul de studii.
„Fiecare dintre noi are dreptul să ajungă unde-și dorește. Sărăcia împiedică acest succes. Dacă nu are cărțile necesare, dacă nu au jucării, dacă familia nu conștientizează cât de importantă este să stârnească curiozitatea, copilul nu va mai încerca nimic”.
Sărăcia însă este foarte diferită, ne mai spune președinta organizației „Copil, Comunitate, Familie”, care, de 20 de ani, desfășoară mai multe programe dedicate susținerii familiilor nevoiașe și a copiilor aflați în situații de risc.
„Sărăcia nu înseamnă întotdeauna foame, dar de multe ori înseamnă alimentație nepotrivită pentru copil, insuficientă pentru copil, înseamnă că poate copilul nu are acces la cărți, jucării, poate nu are hainele potrivite pentru sezon, și atunci se întâmplă că vedem în noiembrie copii care poartă șlapi peste ciorapi, sau care poartă haine nepotrivite iarna când e foarte frig, poartă niște geci de toamnă. Deci lucrurile astea, așa cum ziceam, sunt diferite fețe ale sărăciei, nu este foarte simplu că nu avem ce mânca, murim de foame. Nu știu dacă nu e cinic să spun așa, dar din fericire, în Moldova nu avem familii care chiar îndură foame care le-ar pune viața în pericol, dar sănătatea da. Sărăcia este foarte interesantă: e și o cauza, dar și o consecință. Nu am avut educație, suport, am fost abuzată, nu voi reuși să-mi găsesc un loc de muncă. Sărăcia nu este neapărat doar oamenilor care au fost săraci cu generațiile. Dacă a trăit abuziv, la fel poate ajunge în sărăcie”.
„Nivelul sărăciei în rândul copiilor este în creștere. Sunt datele disponibile pentru anul 2022, cum a fost acest fenomen în 2023 vom afla în luna mai, când Biroul Național de Statistică va prezenta datele noi. Așadar, în mediul rural, 4 din 10 copii sunt săraci. Dacă ar fi să ne imaginăm o clasă cu 20 de copii, atunci am avea 8 copii care trăiesc în greutăți. În orașe, situația arată puțin mai bine, unde circa 14 la sută dintre copii sunt nevoiași”.
O analiză a impactului indemnizațiilor pentru copii și a ajutorului social asupra sărăciei copiilor a arătat că împreună acestea au redus rata sărăciei cu aproape 5%. Însă, nu toți beneficiază de ajutor din partea statului.
„Nu pot spune, dar presupun că nu merg până la capăt cu actele. E nevoie să te înregistrezi la oficiul de muncă. Multă lume nu vrea să facă lucrul acesta. Intervine necunoașterea, nerealizarea. Pot fi acte de identitate pierdute, distruse”.
„Sunt mai multe moduri de a ajuta familiile nevoiașe. O posibilitate este și campania Rostul Postului, aflată în desfășurare în această perioadă. Voi explica, prin propriul exemplu, cum funcționează aceasta. Pentru început, trebuie să intrăm pe site rostulpostului.md. Aici ni se deschide un restaurant virtual, cu mai multe feluri de bucate. Fiecare are un preț. Alegem ce ne dorim, le tragem pe o masă virtuală și ne uităm la suma pe care o vom avea de achitat. Dacă îți pare puțin, mai poți adăuga un fel de bucate și invers. Când suntem gata, începem să plătim pentru așa zisa-consumație”.
„Cu cardul, prin transfer de card, se face la CCF Moldova, noi vom ajuta familii din mediul rural care se confruntă cu sărăcia, dar care vor să iasă din această situație. Vom ajuta familiile care vor să amenajeze sere pentru acei care au loc lângă casă, vom procura pui, căprițe, nutrețuri. Puieți, răsaduri. Vom ajuta ca familiile să poată să-și crească mâncarea, să aibă ce pune pe masă copiilor, iar surplusul să-l poată vinde ori să-l schimbe”, a spus președinta CCF Moldova, Liliana Rotari.
De la începutul campaniei, pe parcursul a șapte ani, din donații s-au adunat aproape un milion de lei. Pe de altă parte, Ministerul Muncii și Protecției Sociale susține că întreprinde un șir de măsuri, menite să reducă gradul de sărăcie în rândul copiilor și să îmbunătățească nivelul de trai al familiilor nevoiașe.
„Printre cele mai importante măsuri prin care Guvernul, prin ministerul Muncii, se numără majorarea anuala a indemnizației unice la naștere, dublă față de anul trecut, stabilirea unei indemnizați de 1000 de lei, indiferent dacă este asigurată sau nu. Suntem preocupați și de starea copiilor rămași fără ocrotire părintească”, a declarat purtătoarea de cuvânt a ministerului, Diana Blanaru.
Un alt suport considerabil pentru susținerea copiiilor din Republica Moldova este memorandumul de înțelegere, semnat de UNICEF cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în vara anului 2022. Documentul este valabil până în decembrie 2026 și prevede acordarea asistenței tehnice pentru consolidarea sistemului de protecție a copilului, inclusiv a serviciilor sociale oferite acestora.
Un reportaj de Constantin Niculae și Veronica Gherbovețchii
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
