Comisia Europeană a aprobat Planul pentru Ucraina, o strategie de reformă și investiții pentru următorii patru ani. Astfel, Ucraina va primi sprijin „regulat și previzibil” în cadrul mecanismului UE pentru Ucraina, în valoare de până la 50 de miliarde de euro, potrivit The Kyiv Independent.
Între timp, Camera Reprezentanților din SUA va dezbate săptămâna aceasta ajutorul pentru Israel și Ucraina sub formă de legi separate, a declarat luni președintele republican al Camerei, Mike Johnson, la mai bine de două luni după ce Senatul a adoptat un proiect de lege care le combină pe cele două.
UPDATE Purtătorul de cuvânt pentru securitate naţională al Casei Albe, John Kirby, a declarat luni, într-o conferință de presă, că SUA nu vor doborî drone în Ucraina, așa cum au făcut în Israel, pentru că amenințările sunt diferite, potrivit Știripesurse.
UPDATE Raportul de activitate pe anul 2023 al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) indică drept principale amenințări la adresa securității naționale activitățile Rusiei în țările din flancul estic al NATO, precum încercări de infiltrare a instituțiilor din domeniul apărării și securității, atacuri cibernetice sau chiar risc ridicat de sabotaj al transporturilor militare care tranzitează România în drum spre Ucraina. De asemenea, activitățile Rusiei ar fi produs întârzieri ale reformelor în Republica Moldova, scrie HotNews.
UPDATE Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a numit un nou ambasador în România. Este vorba despre Vladimir Lipaev, fost ambasador al Moscovei în Estonia. Acesta a fost expulzat de autoritățile estoniene în 2023, pe fondul conflictului diplomatic cu Moscova, scrie Gândul.
UPDATE Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a revizuit în creștere, marți, previziunile de creștere pentru Rusia în 2024, estimând o creștere a PIB-ului de 3,2%, mai bună decât cea de 2,6% prognozată anterior, pe fondul unei economii rezistente, susținută de o creștere a comenzilor militare, transmite AFP. În pofida sancțiunilor occidentale severe și după mai bine de doi ani de conflict în Ucraina, Rusia, bazându-se în special pe partenerii săi asiatici, a reușit să absoarbă șocul inițial al restricțiilor economice instituite de Occident ca represalii pentru asaltul său asupra Ucrainei. Țara este încă capabilă să se bazeze pe venituri bugetare substanțiale din hidrocarburi, în special datorită petrolului său, care este vândut peste prețul plafon de 60 de dolari pe baril stabilit de G7.
UPDATE Ucraina a anunţat marţi că a identificat aproape 37.000 de civili şi soldaţi dispăruţi de la începutul invaziei ruseşti, un bilanţ care rămâne incomplet, în special din cauza faptului că aproape 20% din teritoriul ţării este sub ocupaţie rusă, relatează AFP, conform News.ro. La sfârşitul lunii februarie, Kievul a estimat că 31.000 dintre soldaţii săi au fost ucişi în război. Cu toate acestea, comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineţ, a subliniat pe Facebook că „aceste cifre ar putea fi mult mai mari”, întrucât recensământul este încă în curs de desfăşurare. De la declanşarea invaziei ruseşti, la 24 februarie 2022, zeci de mii de persoane – civili şi soldaţi – au murit, dar nu există o cifră globală fiabilă. Iar procedurile de identificare a celor morţi sau dispăruţi pot dura luni de zile.
UPDATE Rusia va fi invitată să participe la festivităţile prilejuite de aniversarea a 80 de ani de la debarcarea aliaţilor în Normandia (Franţa) de la începutul lunii iunie. Din cauza "războiului de agresiune" rusesc în Ucraina, președintele Vladimir Putin a fost omis de pe lista organizatorilor, a anunţat marţi, 16 aprilie, Mission Liberation.
UPDATE Secretarul general al NATO a afirmat, marţi seară, după discuţia cu preşedintele Klaus Iohannis, că România este esenţială pentru apărarea Flancului Estic al Alianţei şi va continua să sprijine Ucraina, notează Digi24.
UPDATE Asistentul pentru afaceri europene şi eurasiatice al secretarului de stat american, James O'Brien, a declarat, marţi, că SUA lucrează cu România în ceea ce priveşte ameninţările venite în contextul războiului din Ucraina, potrivit Agerpres.
UPDATE Oficialii ucraineni și occidentali consideră bombardarea intensificată a orașului Harkov de către Rusia drept o modalitate de a forța evacuarea civililor. Harkovul, un oraș din nord-est situat la mai puțin de o oră de mers cu mașina de granița rusă, a fost supus bombardamentelor din ce în ce mai intense cu rachete, drone și bombe ghidate grele în ultimul timp. Infrastructura energetică a fost afectată, iar casele au fost transformate în ruine, scrie Bloomberg. Orașul, ai cărui locuitori înainte de război numărau aproximativ 1,5 milioane de oameni, a fost supus atacurilor regulate începând cu februarie 2022, dar acțiunile recente ale Kremlinului par a fi eforturi coordonate pentru a opri aprovizionarea și a crea condiții care să facă orașul impropriu pentru viață, au spus oficialii sub acoperirea anonimatului. „Asediul Harkovului este una dintre principalele direcții ale operațiunii militare a Rusiei, care folosește epuizarea stocurilor de artilerie și slăbirea apărării antiaeriene ucrainene, precum și lipsa de forță vie. După mai mult de doi ani de la începutul războiului în toată regula, condițiile de viață în oraș devin tot mai periculoase. Daunele sunt destul de mari, iar atacurile continuă, astfel că autoritățile vor avea dificultăți în refacerea funcționării orașului până la venirea iernii viitoare, dacă, desigur, locuitorii vor mai rămâne acolo”, se arată în material. Aproape nimeni nu previzionează că forțele ruse vor reuși să captureze orașul în viitorul apropiat. Forțele armate ucrainene își întăresc apărarea, iar oficialii din anturajul președintelui Volodimir Zelenski consideră că Rusia nu are resurse suficiente pentru o ofensivă serioasă. Potrivit lor, acest lucru i-a determinat să încerce să creeze sentimente de panică.
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat legea care modifică regulile de mobilizare pentru armată. Legea va intra în vigoare la o lună după ce va fi publicată oficial. Aceasta obligă bărbații să își actualizeze datele de recrutare la autorități, mărește retribuțiile pentru cei care se oferă voluntari și adaugă noi pedepse pentru eschivarea de la recrutare.
UPDATE Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marți că i-a cerut președintelui chinez Xi Jinping să-și exercite influența asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, adăugând că ambii lideri au denunțat atacurile asupra instalațiilor nucleare. Vorbind în ultima zi a călătoriei sale în China, Scholz a mai spus că China a fost de acord să deschidă importurile de carne de vită și mere din Germania și să faciliteze importurile de carne de porc.
UPDATE Războiul din Ucraina, conflictul transnistrean și războiul informațional al Rusiei sunt principalele amenințări la adresa securității Republicii Moldova, a declarat ministrul moldovean Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, la Strasbourg, în cadrul unui discurs susținut în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Popșoi a reamintit că R. Moldova se confruntă cu provocări severe, cauzate de agresiunea barbară a Rusiei împotriva Ucrainei, pe care a condamnat-o, subliniind necesitatea sprijinului internațional pentru Kiev.
UPDATE Președintele Parlamentului Ucrainei, Ruslan Stefanciuk, a semnat legea privind mobilizarea. Acum, ea urmează să fie semnată de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Proiectul de lege a fost adoptat de Rada de la Kiev, pe 11 aprilie. Reprezentantul Ministerului Apărării al Ucrainei, Dmitrii Lazutkin, a comentat adoptarea legii privind mobilizarea de către deputații poporului din Ucraina: „Acolo sunt prevăzute mecanisme care pot îmbunătăți mobilizarea. În primul rând, este vorba despre înregistrarea persoanelor în apte. Statul trebuie să știe cine este rezervat, cine poate fi mobilizat, cine are amânare și așa mai departe. De asemenea, sunt clar definite drepturile și mecanismele de funcționare ale consiliilor teritoriale militare și ale serviciului public. Aceasta a fost motiv de speculație, inclusiv în timpul acțiunilor rusești de influență politică și militară. Acum totul este scris și reglementat”, a declarat el, potrivit Unian.
UPDATE Prețurile aluminiului, nichelului și cuprului au urcat luni la Bursa de Metale din Londra (LME), după ce Statele Unite și Marea Britanie au interzis importurile de metale rusești, ca parte a sancțiunilor menite să reducă veniturile Moscovei. Aluminiul a atins luni pe LME un maxim de 2.728 de dolari pe tonă, iar cuprul de 9.640,50 de dolari, cele mai ridicate cotații de după iunie 2022. Nichelul a urcat la cel mai ridicat preț din septembrie - 19.355 dolari pe tonă.
UPDATE Kremlinul a reacționat marți cu indiferență la apelul președintelui francez Emmanuel Macron pentru un armistițiu în conflictele internaționale în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, spunând că Ucraina ar putea folosi acest lucru ca pe o oportunitate pentru a se regrupa și reînarma, transmite Reuters.
UPDATE Trupele rusești au încercat în ultimele 24 de ore să avanseze pe șase fronturi, fiind deosebit de active pe fronturile Bahmut și Novopavlivka, a transmis armata ucraineană, care a spus că pe linia frontului au avut loc în total 104 confruntări. Potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, pe frontul din Bahmut forțele de apărare au respins 33 de asalturi rusești, iar pe frontul din Novopavlivka forțele Moscovei au avut 30 de încercări de a sparge liniile ucrainene.
UPDATE Atacurile cu drone împotriva Centralei Nucleare Zaporojie (ZNPP) ocupate, din 7 și 9 aprilie, au făcut parte dintr-o „operațiune cu steag fals bine planificată de către Federația Rusă", a declarat reprezentantul permanent al Ucrainei la Națiunile Unite, Sergii Kislitsia, în cadrul reuniunii pe această temă a Consiliului de Securitate al ONU de luni. Kislitsia a declarat la reuniunea ONU că vina pentru atacurile și riscurile sporite de la sunt cauzate de ocupanții ruși: „Ceea ce s-a întâmplat la ZNPP pe 7 și 9 aprilie 2024 și ulterior a fost o operațiune de steag fals bine planificată de Federația Rusă", a spus el. El a acuzat Rusia că a lansat o campanie de dezinformare și propagandă menită să justifice ocuparea ilegală a centralei nucleare: „Respingem categoric acuzațiile nebunești potrivit cărora Ucraina ar putea provoca un dezastru nuclear".
UPDATE Rusia a lansat azi-noapte către Ucraina, de la Capul Chauda din Crimeea, 9 drone explozive Shahed, afirmă pe Telegram forțele aeriene ucrainene. „Toate cele nouă Shaheds au fost distruse de grupurile mobile de foc ale Forțelor Aeriene și ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei din regiunile Herson, Nikolaev, Hmelnîțkîi, Poltava, Cerkasî și Dnipro”, potrivit sursei citate.
UPDATE „Ne apropiem periculos de un accident nuclear” la Zaporojie, a avertizat luni şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, potrivit AFP. Centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie - cea mai mare din Europa - e ocupată din martie 2022 de Rusia. Luna aceasta, la centrală au avut loc o serie de atacuri cu drone, Moscova şi Kievul învinuindu-se reciproc. „Aceste atacuri necugetate trebuie să înceteze imediat”, a pledat Rafael Grossi în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU dedicată acestei probleme. „Deşi, din fericire, nu au provocat de această dată niciun incident radiologic, au crescut foarte mult riscul la centrala Zaporojie, unde siguranţa nucleară este deja compromisă”, a adăugat șeful AIEA, care are experţi la faţa locului.
UPDATE „Întreaga lume a fost martoră la acțiunea aliată din cerurile de deasupra Israelului și a țărilor învecinate. Aceasta a demonstrat cât de eficientă poate fi într-adevăr unitatea în apărarea împotriva terorii atunci când se bazează pe o voință politică suficientă. Israelul, Statele Unite, Regatul Unit, Franța și Iordania au acționat împreună și cu eficiență maximă. Împreună, au împiedicat teroarea să prevaleze. Și lucrează împreună, și în coordonare cu alții, pentru a preveni o escaladare ulterioară. Israelul nu este membru NATO, deci nu a fost necesară nicio acțiune, cum ar fi declanșarea Articolului 5. Și nimeni nu a fost tras în război. Pur și simplu au contribuit la protejarea vieții umane. Shahedurile în cerurile de deasupra Ucrainei sună identic cu cele de deasupra Orientului Mijlociu. Impactul rachetelor balistice, dacă nu sunt interceptate, este același pretutindeni. Cerurile europene ar fi putut primi același nivel de protecție de mult timp dacă Ucraina ar fi primit un sprijin complet similar din partea partenerilor săi în interceptarea dronelor și a rachetelor. Teroarea trebuie învinsă complet și peste tot, nu mai mult în unele locuri și mai puțin în altele”, a spus Zelenski, în mesajul video de luni seara.
UPDATE Cancelarul german Olaf Scholz și-a exprimat marți intenția de a discuta despre o „pace corectă” în Ucraina cu președintele chinez Xi Jinping atunci când se vor întâlni la Beijing. „Întâlnirea mea cu președintele Xi se va concentra, de asemenea, pe modul în care putem contribui în continuare la o pace dreaptă în Ucraina”, a scris Scholz pe rețeaua de socializare X, adăugând că a existat „un dialog intens între guvernele noastre de la ultima mea vizită în China”. Potrivit presei de stat chineze, Scholz a fost primit de Xi marți dimineață, la finalul vizitei de trei zile în China, cancelarul fiind însoțit de o delegație numeroasă de miniștri și lideri de afaceri. China este cel mai mare partener comercial al Germaniei.
UPDATE Germania, Olanda și Canada vor furniza noi drone Kievului, în timp ce Lituania va aloca fonduri suplimentare pentru producția de drone FPV, a anunțat luni Ministerul ucrainean al Apărării, potrivit The Kyiv Independent.
UPDATE Preşedintele american Joe Biden a reiterat luni apelul său presant către Congres de a adopta pachetul de ajutor militar pentru Ucraina, blocat în prezent de opoziţia republicană, scrie AFP. „Congresul trebuie să aprobe această finanţare” pentru Ucraina „şi trebuie să o facă acum, acum”, a afirmat Biden în faţa presei, în timp ce îl primea la Casa Albă pe premierul Cehiei, Petr Fiala. Un pachet financiar de 60 de miliarde de dolari pentru Kiev, solicitat de preşedintele democrat, este blocat în Congresul american de luni de zile, la fel ca un alt pachet pentru Israel.
