11 iunie 2024, ora 10:00

Pentru mulți cetățeni străini, aflarea în Republica Moldova este singura soluție pentru o viață mai liniștită. Ca să ajungă aici, mulți forțează limita legală și traversează frontiera clandestin. În majoritatea cazurilor, sunt prinși de autorități. În alte cazuri, străinii, odată ce se văd pe pământ moldovenesc, merg singuri la autorități să se predea. E și istoria a doi frați din Ucraina, care acum se află la centrul de cazare temporară a solicitanților de azil. Dar, după ce-și vor recupera actele, vor să-și continue drumul spre Europa de Vest. Pentru o altă categorie, țara noastră este văzut doar ca o trambulină pentru a putea pătrunde în țările Uniunii Europene, însă prin sfidarea legilor.

Bărbatul din imagini, împreună cu fratele său mai mic, au traversat frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova la mijlocul lunii mai. A fost o decizie asumată și bine gândită, spune el. 

„Prin Nord am venit, deși ni s-a promis prin Sud sau prin regiunea transnistreană”. 

Fuga lor urma să fie organizată de un cetățean moldovean. I-au dat prima parte din sumă, iar, după ce ajungeau în siguranță în Moldova, urmau să-i transmită și cealaltă parte. Dar, planurile au luat o altă întorsătură. 

„Am fost duși de nas, ne-au lăsat fără bani și a trebuit să ne descurcăm pe cont propriu. - Cum mai exact ați fost înșelați? Despre câți bani este vorba? - 6000 de dolari. Un moldovean. - Cum ați luat legătura cu el? - L-am găsit prin niște cunoscuți cărora le-a ajutat cândva, acum câțiva ani. El ne-a promis, am făcut aceste declarații și la ședința de judecată, totul este documentat. Persoana va fi căutată, nu știu cum se vor descurca autoritățile voastre ca să ne întoarcă acești bani. Am înțeles că am fost trași pe sfoară și, dacă nu ne ajutăm noi, nimeni altcineva nu o va face. - 6000 de dolari pentru un singur om? - Nu, pentru ambii. Restul sumei urma să o transmitem după ce intrăm în țară. Încă 6000, dar înțeleg că îi erau suficienți și acești bani”. 

După ce au înțeles că au fost trași pe sfoară, frații au decis să facă acest pas pe cont propriu. 

„Am așteptat în Odesa, nu am mai pornit. Ne-am întors acasă pentru câteva săptămâni, de fapt nu suntem departe de regiunea transnistreană și de nordul țării. De aceea, ne-am uitat pe hărțile Google, am analizat locul prin care e mai bine de traversat, am decis prin pădure și am riscat. Am ajuns cu mașina personală la pădure, apoi soția a plecat cu ea acasă, iar noi ne-am continuat drumul prin pădure, am ajuns la graniță, am traversat-o. Apoi ne-am predat poliției de frontieră moldovenești. 

- Ați vrut să vă predați? Știați că veți fi ajutați? - Da, știam că Moldova nu întoarce refugiații în țara din care fug. De aceea și am decis să ne predăm. Așa s-a întâmplat ca să dăm de o mașină în care se aflau doi moldoveni, soț și soție. Se aflau la marginea localității, aruncau niște gunoi sau ceva de genul acesta. Am întrebat cum să ajugem la Chișinău ca să ne predăm autorităților moldovenești. El ne-a spus că nu e nevoie să mergem la Chișinău, din câte am înțeles, avea tangență cu munca la frontieră, mi-a zis că îl cunoaște pe șeful unui post, că îl sună și acuși rezolvă. A telefonat, peste câteva minute a venit mașina poliției de frontieră, era o echipă formată din trei persoane, două femei și un bărbat. Ne-am întors la locul prin care am traversat, era la o distanță de un kilometru, dintre pădure, câmp și localitate. Au fixat locul prin care am intrat în țară, a fost documentat, au făcut fotografii”. 

Cei doi au fost escortați la o unitate a Poliției de Frontieră unde au continuat să depună mărturii. 

„Am primit niște acte cu obligația de a ne prezenta la departamentul de urmărire penală a Poliției de Frontieră, unde să discutăm cu anchetatorul, în decurs de o săptămână, apoi să mergem la serviciul de migrație, deja peste două săptămâni. Ne-am prezentat, anchetatorul - un om extraordinar, ne-a explicat civilizat și clar totul, ne-au fost retrase acuzațiile de traversare ilegală, din câte am înțeles, în Moldova, această faptă se pedepsește penal. Dar, pentru că noi eram refugiați, nu suntem urmăriți penal.”

Li s-au înregistrat și amprentele, iar în curând trebuie să li se întoarcă pașapoartele. Bărbații vor să plece, mai apoi, în Europa. 

„De ce? Pentru că avem un cumătru, locuiește în Europa, vrem să ajungem acolo, e gata să ne acorde locuință temporară, dar cum va decurge aflarea noastră în Europa, încă nu știm. - Familia dvs e în Ucraina? - Da, familiile noastre sunt în Ucraina. Fratele are copil minor, acum sunt în Europa, cred că după ce ne vom stabili, ne vom reuni. Soția mea nu vrea să părăsească Ucraina. Dar și la noi au loc bombardamente, zboară rachete, Shahed-uri (drone) în fiecare zi”.

Frații spun că au decis să fugă din țara lor, pentru că nu vor să fie chemați pe front. 

„Până la război era o motivație, multă lumea se înrola voluntar, nu erau căutați de TȚK (centrele teritoriale de recrutare). Dar oamenii motivați se termină, din cauza războiului, se pierd. Acum toată lumea trebuie să participe la război, inclusiv oamenii care nu au motivația necesară. Am văzut că suntem căutați tot mai insistent, eram telefonați, vizitați, și am înțeles că nu vom putea evita acest lucru. -Până atunci duceați un trai obișnuit? - Până atunci, nu eram în vizor. Vă spuneam că erau rânduri de voluntari, erau suficienți doritori. Nimeni nu ne trăgea de mână. Dar deja când au început să vină mașini, să întrebe despre mine, să se intereseze de la soție unde sunt, i-au transmis și o înștiințare, eram căutați. Am înțeles că nu ne-a mai rămas mult timp”.

Cei doi continuă să fie căutați de autorități în țara lor. 

„Suntem căutați insistent. - Deci, dumneavoastră sunteți căutați? - Da, suntem căutați și vor să ne cheme la război, dar, cum v-am mai spus, din cauza corupției din țară, nu avem vreo dorință să luptăm”.

Și dacă frații ucraineni au intrat ilegal în țară, tânărul, silueta căruia o vedeți acum, a venit legal. Dar, a vrut să iasă din Moldova ilegal, cu scopul de a ajunge în Europa. 

„Am ales Moldova pentru că, la acea vreme, a fost varianta cea mai bună ca să-mi pot plăti pentru studii. - Unde ai vrea să mergi? - Aș vrea să merg în orice loc pe care aș putea să-l numesc acasă. - Nu vrei să te întorci acasă în Etiopia? - Acum nu este bine pentru mine să merg acasă, e periculos. - De ce? - Pentru că acolo este război civil de mai mulți ani și se întâmplă multe alte lucruri. - Familia ta este acolo? - O parte din familia mea este acolo, dar cei mai mulți sunt plecați și m-aș bucura să îi revăd.” 

Tânărul a fost prins la frontiera cu România, pe care încerca să o traverseze terestru.

„- Când te-au prins, ce ți-au spus? - Nu m-au prins românii, m-au prins aici în Moldova, Poliția de Frontieră. - Vrei să spui ceva autorităților moldovenești? - Nu prea am multe cuvinte să le spun, dar va veni vremea pentru fiecare, ca să aibă nevoie de protecție. Noi am venit aici doar ca să cerem o casă, un loc unde să putem supraviețui, temporar. Fiecare om are probleme câteodată, iar acum vreo trei sau patru ani Ucraina era o țară pașnică unde oamenii căutau protecție, căutau să poată trăi. Dacă oamenii vin acum aici nu înseamnă că nu au ce mânca sau că nu vor să muncească, ei vor doar să fie protejați. Dacă oferi cuiva protecție sau un ajutor, tu faci ceva ce Dumnezeu ar vrea să faci. Iar dacă oferi cuiva protecție, va veni și vremea când tu vei fi protejat. 

- Tu te simți protejat aici, în Moldova? - Mă simt protejat în Moldova, de aceea sunt aici acum. - Dar în același timp, vrei să pleci de aici. - Vreau să plec, da, deoarece așa cum ți-am spus am valorile mele și vreau să lurez undeva normal. Acum lucrez în construcții pe bani puțini, dar dacă aș avea posibilitatea să învăț limba, ca să mă pot integra în societate. Acest document mă poate ajuta să lucrez în multe domenii, marketing, sau multe alte afaceri, dar acum nu pot, cu documentele pe care le am aici în Moldova.”

Deocamdată, tânărul din Etiopia nu are o altă soluție decât să stea în Republica Moldova. 

„Am venit aici legal, am sosit legal. - Da, dar vrei să părăsești Moldova ilegal. - Da, pentru că Guvernul din Moldova și alte entități responsabile consideră străinii și imigranții ca pe o problemă puțin valoroasă, neimportantă. Dar, dacă mergi în altă parte, ei te întreabă ce ai, care sunt problemele tale și te ajută să le rezolvi. Aici însă toți străinii sunt considerați o problemă și nimeni nu încearcă să te ajute. Aici nu sunt doar africani sau sirieni care încearcă să treacă ilegal, sunt mulți alții. Dacă mergi într-o țară și un imigrant te împinge, ai probleme și singura soluție este ca să traversezi granița ilegal. Din cauza asta toți încearcă să treacă ilegal. - Și tu ai încercat să treci în România? - Am încercat să trec în România, am încercat să trec în Ucraina, m-am supus multor riscuri.”

În cadrul Centrului, destinat cazării temporare a solicitanților de azil și beneficiarilor de protecție internațională, se află acum circa 50 de persoane. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii și Gabriela Ursu 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan  

11 decembrie 2024, ora 10:00

Ministrul Mediului, care e la prima sa campanie națională de împădurire, anunță că din cele circa 4 mii de hectare, plantate anul trecut, 70 de la sută au prins rădăcini. Constatarea aparține unei comisii speciale, în care sunt și reprezentanți ai Agenției Moldsilva. Există și terenuri unde procentul de prindere este mult mai mic, fiind nevoie ani la rând de noi completări. Un hectar de pădure nouă, în medie, costă circa cinci mii de euro, pentru primii trei ani de creștere. La ședința Parlamentului, deputații au ratificat un acord cu Banca Europeană de Investiții, prin care Ministerul Mediului va primi 200 de milioane de euro. Cu o parte din această sumă, urmează să fie plantate peste 60 de mii de hectare în următorii patru ani.

„- Din informația pe care o am de la colegii de la Moldsilva, rata de prindere a anului 2023 este în jur de 70%. - La nivel de țară? - La nivel de țară”, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

Se apropie la final și campania de împădurire din această toamnă. Autoritățile din acest domeniu și-au propus să planteze în jur de 4 mii de hectare, având la dispoziție 26 de milioane de puieți. Aceste terenuri noi, care în proporție de 80 la sută sunt oferite de primării, vor completa suprafețele plantate în primăvară, urmând să constituie peste 7 mii de hectare în total. 

„În mare măsură depinde și de condițiile meteorologice, depinde de terenul alocat de către primării, în mare parte acest teren este teren degradat. Și sperăm la o rată de prindere, la fel, ca în 2023. Pentru că noi adaptăm speciile de arbore în dependență de sol. Ne dorim totuși să avem o prindere de peste 70 la sută”, a explicat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

„În situația în care sunt pierderi, să zicem pe o suprafață de câteva hectare sunt pierderi mari, cine își asumă pierderile? - În acest caz, iese comisia la fața locului...cine își asumă că au fost ploile din toamnă și au spălat câteva hectare? - Aici vorbim despre calamități, dar nu avem tot anul calamitate. - Cine își asumă pierderile pentru seceta care a fost în sudul țării, timp de două săptămâni de zile, 40 de grade? Noi facem o analiză a cui e vina și după asta se ia decizia. Dacă e calamitate naturală și vin experți și fac această constatare, ne transmit concret care sunt cauzele. Sunt foarte puține cazuri în care noi avem reușită mai puțin de 40 la sută”, a spus directorul general al Agenției Moldsilva, Victor Durbală.

Noile păduri, plantate în acest an, costă puțin peste 200 de milioane de lei. Au mai fost alocați bani și pentru procurarea tehnicii speciale. 

„Un cost total. Până la moment au fost alocate 137 de milioane pentru plantare, urmează acum o rectificare de încă 60 de milioane pentru a închide tot programul în acest sezon. În primăvară au mai fost alocate 63 de milioane pentru procurarea de tehnică și au fost achiziționate 14 tractoare, 14 mulcere și rotovatoare pentru pregătirea solului. O parte din sol a fost pregătit cu această tehnică și vă asigur că o să ne ducem anul viitor și o să vedeți reușită mult mai bună”.

Și lucrările de completare a suprafețelor compromise necesită resurse financiare. Îngrijirea puieților, vitală în primii ani de viață, presupune la fel costuri, în funcție de tipul copacilor sădiți. 

„Dacă vorbim de completări, în dependență de unde se fac aceste plantări. Dacă se fac din programul național de reabilitare și extindere, într-adevăr noi avem alocată sumă și pentru completări. Pentru că noi tot ne dorim să avem o completare, o rată de prindere mare, dar aici chiar depinde și de condițiile meteo. „Eu vreau să cunoașteți că anul acesta doar pentru îngrijiri noi am cheltuit în jur de 40 de milioane. Adică, vreau să înțelegeți că, în acest preț pe care l-ați menționat și dvs., ce ține de împădurirea unui hectar de 5 mii de euro, vorbim și despre lucrările de îngrijire. Fiecare fișă tehnologică, inclusiv completări, dar vreau aspectul acesta să-l concretizați și cu ICAS-ul, unde este fișa tehnologică. Pentru că în dependență de fișa tehnologică, acolo avem două îngrijiri, trei îngrijiri, în dependență de ce arbore, îl sădim”, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

Pentru a crește noi păduri, este nevoie de tot mai multe suprafețe de terenuri. O soluție sunt primăriile. În campania din această toamnă, circa 3.300 de hectare au fost oferite de primării. 

„Credeți-mă că acest program este foarte benefic, fiindcă toți primarii vor pădure. Asta înseamnă încă un loc de muncă în cadrul primăriei și fiecare localitate vrea să aibă pădurea ei. Atunci, este posibilitatea să încheie un acord de colaborare cu instituția silvică și deja pădurea va fi întreținută conform normativelor. „Trebuie să luăm în calcul că majoritatea terenurilor sunt terenuri degradate. Terenuri care sunt lângă gunoiști, terenuri care au sunt râpe, terenuri care au fost stâne sau nu știu ce au mai fost. 

Practic, terenuri care au fost nefolosite. Prin acest program care este benefic, aceste terenuri le întoarcem în circuitul de utilitate publică. Aceste râpe sau terenuri care nu au fost valorificate și nu sunt valorificate, ele vor aduce un beneficiu economic primăriilor și localnicilor din localități, cât și un beneficiu indirect, recreere sau altceva”, a spus directorul general al Agenției Moldsilva, Victor Durbală.

Pentru ca plantațiile să devină păduri, este nevoie de ani buni de supraveghere și îngrijire. 

„- Primii 3 ani sunt... Dacă vorbim de plantații de stejari, chiar primii 7 ani. Fiecare arbore are modelul său de viață și, respectiv, are tehnologia sa de plantare și de îngrijire. Este foarte important, într-adevăr, să fie asigurate îngrijirile care se fac, de obicei, în primăvară-vară”.- S-au experimentat diferite modele. În primul rând, atunci când există vegetație , la rădăcină, să zic așa, e important buruianul să nu sufoce puietul. Exact ca și la orice plantație. Și la porumb exact la fel. Dar sufocarea asta și lupta între plante este pentru apă. Că asta este resursa naturală cea mai importantă pentru supraviețuire”, a declarat consiliera prezidențială, fostă ministră a Mediului, Iuliana Cantaragiu.

„Seceta din anul acesta și seceta din anul trecut, este o secetă destul de severă. Ceea ce înseamnă că afectează nu numai plantațiile agricole, dar inclusiv tinerele plantații forestiere. Trebuie de găsit soluții. în primul rând, de a păstra umiditatea în sol. Există tehnologii avansate, trebuie acuma colegii care vor implementa proiectele care vin în baza granturilor de la AFD și de la Banca Europeană. Să găsească aceste soluții, să le aplice tehnologiile noi, fiind că ambele proiecte au componenta de investiții și aplicarea tehnologiilor. Trebuie de identificat aceste măsuri și trebuie de aplicat. În caz contrar, în realitate nu vom face față, ținând cont de aceste condiții severe. 

Plus la aceasta, mai avem un aspect destul de riscant - faptul că noi plantăm pe terenurile care au fost catalogate sub statutul de terenuri degradate. Deci ele nu au fost permanent întreținute, nu au fost permanent îngrijite și acuma pe parcursul la un an, colegii de la Moldsilva prelucrează aceste terenuri. De regulă, se fac două arături și apoi plantarea. Deci nu este destul de prelucrat terenul ca să spunem că el face față proceselor climatice”, a afirmat fosta ministră a Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

Reporterul Moldova gândește, Constantin Niculae, a urmărit în timp plantările din Mălăiești.

Un reportaj de Constantin Nicuale și Veronica Gherbovețchii 
Imagine de Vlad Glinjan