11 iunie 2024, ora 10:00

Pentru mulți cetățeni străini, aflarea în Republica Moldova este singura soluție pentru o viață mai liniștită. Ca să ajungă aici, mulți forțează limita legală și traversează frontiera clandestin. În majoritatea cazurilor, sunt prinși de autorități. În alte cazuri, străinii, odată ce se văd pe pământ moldovenesc, merg singuri la autorități să se predea. E și istoria a doi frați din Ucraina, care acum se află la centrul de cazare temporară a solicitanților de azil. Dar, după ce-și vor recupera actele, vor să-și continue drumul spre Europa de Vest. Pentru o altă categorie, țara noastră este văzut doar ca o trambulină pentru a putea pătrunde în țările Uniunii Europene, însă prin sfidarea legilor.

Bărbatul din imagini, împreună cu fratele său mai mic, au traversat frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova la mijlocul lunii mai. A fost o decizie asumată și bine gândită, spune el. 

„Prin Nord am venit, deși ni s-a promis prin Sud sau prin regiunea transnistreană”. 

Fuga lor urma să fie organizată de un cetățean moldovean. I-au dat prima parte din sumă, iar, după ce ajungeau în siguranță în Moldova, urmau să-i transmită și cealaltă parte. Dar, planurile au luat o altă întorsătură. 

„Am fost duși de nas, ne-au lăsat fără bani și a trebuit să ne descurcăm pe cont propriu. - Cum mai exact ați fost înșelați? Despre câți bani este vorba? - 6000 de dolari. Un moldovean. - Cum ați luat legătura cu el? - L-am găsit prin niște cunoscuți cărora le-a ajutat cândva, acum câțiva ani. El ne-a promis, am făcut aceste declarații și la ședința de judecată, totul este documentat. Persoana va fi căutată, nu știu cum se vor descurca autoritățile voastre ca să ne întoarcă acești bani. Am înțeles că am fost trași pe sfoară și, dacă nu ne ajutăm noi, nimeni altcineva nu o va face. - 6000 de dolari pentru un singur om? - Nu, pentru ambii. Restul sumei urma să o transmitem după ce intrăm în țară. Încă 6000, dar înțeleg că îi erau suficienți și acești bani”. 

După ce au înțeles că au fost trași pe sfoară, frații au decis să facă acest pas pe cont propriu. 

„Am așteptat în Odesa, nu am mai pornit. Ne-am întors acasă pentru câteva săptămâni, de fapt nu suntem departe de regiunea transnistreană și de nordul țării. De aceea, ne-am uitat pe hărțile Google, am analizat locul prin care e mai bine de traversat, am decis prin pădure și am riscat. Am ajuns cu mașina personală la pădure, apoi soția a plecat cu ea acasă, iar noi ne-am continuat drumul prin pădure, am ajuns la graniță, am traversat-o. Apoi ne-am predat poliției de frontieră moldovenești. 

- Ați vrut să vă predați? Știați că veți fi ajutați? - Da, știam că Moldova nu întoarce refugiații în țara din care fug. De aceea și am decis să ne predăm. Așa s-a întâmplat ca să dăm de o mașină în care se aflau doi moldoveni, soț și soție. Se aflau la marginea localității, aruncau niște gunoi sau ceva de genul acesta. Am întrebat cum să ajugem la Chișinău ca să ne predăm autorităților moldovenești. El ne-a spus că nu e nevoie să mergem la Chișinău, din câte am înțeles, avea tangență cu munca la frontieră, mi-a zis că îl cunoaște pe șeful unui post, că îl sună și acuși rezolvă. A telefonat, peste câteva minute a venit mașina poliției de frontieră, era o echipă formată din trei persoane, două femei și un bărbat. Ne-am întors la locul prin care am traversat, era la o distanță de un kilometru, dintre pădure, câmp și localitate. Au fixat locul prin care am intrat în țară, a fost documentat, au făcut fotografii”. 

Cei doi au fost escortați la o unitate a Poliției de Frontieră unde au continuat să depună mărturii. 

„Am primit niște acte cu obligația de a ne prezenta la departamentul de urmărire penală a Poliției de Frontieră, unde să discutăm cu anchetatorul, în decurs de o săptămână, apoi să mergem la serviciul de migrație, deja peste două săptămâni. Ne-am prezentat, anchetatorul - un om extraordinar, ne-a explicat civilizat și clar totul, ne-au fost retrase acuzațiile de traversare ilegală, din câte am înțeles, în Moldova, această faptă se pedepsește penal. Dar, pentru că noi eram refugiați, nu suntem urmăriți penal.”

Li s-au înregistrat și amprentele, iar în curând trebuie să li se întoarcă pașapoartele. Bărbații vor să plece, mai apoi, în Europa. 

„De ce? Pentru că avem un cumătru, locuiește în Europa, vrem să ajungem acolo, e gata să ne acorde locuință temporară, dar cum va decurge aflarea noastră în Europa, încă nu știm. - Familia dvs e în Ucraina? - Da, familiile noastre sunt în Ucraina. Fratele are copil minor, acum sunt în Europa, cred că după ce ne vom stabili, ne vom reuni. Soția mea nu vrea să părăsească Ucraina. Dar și la noi au loc bombardamente, zboară rachete, Shahed-uri (drone) în fiecare zi”.

Frații spun că au decis să fugă din țara lor, pentru că nu vor să fie chemați pe front. 

„Până la război era o motivație, multă lumea se înrola voluntar, nu erau căutați de TȚK (centrele teritoriale de recrutare). Dar oamenii motivați se termină, din cauza războiului, se pierd. Acum toată lumea trebuie să participe la război, inclusiv oamenii care nu au motivația necesară. Am văzut că suntem căutați tot mai insistent, eram telefonați, vizitați, și am înțeles că nu vom putea evita acest lucru. -Până atunci duceați un trai obișnuit? - Până atunci, nu eram în vizor. Vă spuneam că erau rânduri de voluntari, erau suficienți doritori. Nimeni nu ne trăgea de mână. Dar deja când au început să vină mașini, să întrebe despre mine, să se intereseze de la soție unde sunt, i-au transmis și o înștiințare, eram căutați. Am înțeles că nu ne-a mai rămas mult timp”.

Cei doi continuă să fie căutați de autorități în țara lor. 

„Suntem căutați insistent. - Deci, dumneavoastră sunteți căutați? - Da, suntem căutați și vor să ne cheme la război, dar, cum v-am mai spus, din cauza corupției din țară, nu avem vreo dorință să luptăm”.

Și dacă frații ucraineni au intrat ilegal în țară, tânărul, silueta căruia o vedeți acum, a venit legal. Dar, a vrut să iasă din Moldova ilegal, cu scopul de a ajunge în Europa. 

„Am ales Moldova pentru că, la acea vreme, a fost varianta cea mai bună ca să-mi pot plăti pentru studii. - Unde ai vrea să mergi? - Aș vrea să merg în orice loc pe care aș putea să-l numesc acasă. - Nu vrei să te întorci acasă în Etiopia? - Acum nu este bine pentru mine să merg acasă, e periculos. - De ce? - Pentru că acolo este război civil de mai mulți ani și se întâmplă multe alte lucruri. - Familia ta este acolo? - O parte din familia mea este acolo, dar cei mai mulți sunt plecați și m-aș bucura să îi revăd.” 

Tânărul a fost prins la frontiera cu România, pe care încerca să o traverseze terestru.

„- Când te-au prins, ce ți-au spus? - Nu m-au prins românii, m-au prins aici în Moldova, Poliția de Frontieră. - Vrei să spui ceva autorităților moldovenești? - Nu prea am multe cuvinte să le spun, dar va veni vremea pentru fiecare, ca să aibă nevoie de protecție. Noi am venit aici doar ca să cerem o casă, un loc unde să putem supraviețui, temporar. Fiecare om are probleme câteodată, iar acum vreo trei sau patru ani Ucraina era o țară pașnică unde oamenii căutau protecție, căutau să poată trăi. Dacă oamenii vin acum aici nu înseamnă că nu au ce mânca sau că nu vor să muncească, ei vor doar să fie protejați. Dacă oferi cuiva protecție sau un ajutor, tu faci ceva ce Dumnezeu ar vrea să faci. Iar dacă oferi cuiva protecție, va veni și vremea când tu vei fi protejat. 

- Tu te simți protejat aici, în Moldova? - Mă simt protejat în Moldova, de aceea sunt aici acum. - Dar în același timp, vrei să pleci de aici. - Vreau să plec, da, deoarece așa cum ți-am spus am valorile mele și vreau să lurez undeva normal. Acum lucrez în construcții pe bani puțini, dar dacă aș avea posibilitatea să învăț limba, ca să mă pot integra în societate. Acest document mă poate ajuta să lucrez în multe domenii, marketing, sau multe alte afaceri, dar acum nu pot, cu documentele pe care le am aici în Moldova.”

Deocamdată, tânărul din Etiopia nu are o altă soluție decât să stea în Republica Moldova. 

„Am venit aici legal, am sosit legal. - Da, dar vrei să părăsești Moldova ilegal. - Da, pentru că Guvernul din Moldova și alte entități responsabile consideră străinii și imigranții ca pe o problemă puțin valoroasă, neimportantă. Dar, dacă mergi în altă parte, ei te întreabă ce ai, care sunt problemele tale și te ajută să le rezolvi. Aici însă toți străinii sunt considerați o problemă și nimeni nu încearcă să te ajute. Aici nu sunt doar africani sau sirieni care încearcă să treacă ilegal, sunt mulți alții. Dacă mergi într-o țară și un imigrant te împinge, ai probleme și singura soluție este ca să traversezi granița ilegal. Din cauza asta toți încearcă să treacă ilegal. - Și tu ai încercat să treci în România? - Am încercat să trec în România, am încercat să trec în Ucraina, m-am supus multor riscuri.”

În cadrul Centrului, destinat cazării temporare a solicitanților de azil și beneficiarilor de protecție internațională, se află acum circa 50 de persoane. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii și Gabriela Ursu 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan  

28 septembrie 2024, ora 20:58

Aproape săptămânal se întâmplă ca oamenii din jur să raporteze autorităților cazuri de abuz asupra animalelor. Vorbim de animale bătute, strangulate, călcate de mașini, jupuite de piele și chiar omorâte. Pe unele le vedem pe rețelele sociale și ne bagă-n sperieți, prin cruzimea de care dau dovadă protagoniștii. Deși abuzurile sunt sancționate prin lege, atât penal, cât și contravențional, pedepsele aplicate sunt adesea simbolice. Un bărbat din raionul Ialoveni, deși a împușcat un câine și și-a recunoscut vina, a fost absolvit de răspundere penală. A nimerit sub amnistie. 

Cazul a avut loc în data de 5 iulie 2020, în fața porții unei baze de odihnă de pe malul lacului Răzeni. Potrivit constatărilor judecătorești, în jurul orei 7 și jumătate dimineața, inculpatul, fără să aibă vreun motiv întemeiat, a tras de două ori în direcția unui câine de rasă. În preajmă se afla stăpâna patrupedului, care se plimba. Femeia i-a cerut să se oprească, dar, se mai spune în hotărârea de judecată, a fost înjurată. În consecință, un glonte l-a nimerit pe câine și l-a rănit. Pe acest caz a fost dispusă o anchetă penală, în baza articolului Cruzimea față de animale. 

Cauza a fost instrumentată în instanță timp de aproape trei ani. În luna mai, anul trecut, instanța a decis ca persoana să fie eliberată de răspundere penală, fiind aplicată Legea Amnistiei cu ocazia celor 30 de ani de independență ai Republicii Moldova. Arma în schimb, de model Glock, a fost luată și dată în folosul statului. 

„Dumnealui, în anumite circumstanțe, aflându-se pe teritoriul unui lac, a fost deranjat, fiind proprietarul sau fiind administratorul acelui iaz, a fost deranjat de anumiți câini, erau și anumite persoane care se odihneau pe acel mal de lac. Acești câini au intrat pe teritoriul și respectiv, văzând că acești câini veneau spre dânsul, dumnealui s-a speriat și a scos arma de foc. Avea și permis și a împușcat într-un câine și respectiv l-a rănit. Nu l-a omorât, dar l-a rănit pe acel câine. Ca urmare, i-a fost intentat dosar penal, conform articolului 222-1 cod penal și ca urmare a fost dosarul trimis în judecată, doar că într-un final nu a fost aplicată o pedeapsă, deoarece a beneficiat de legea amnistiei.

Da, i-a fost ridicată și arma de foc, fiindcă este un obiect cu care s-a săvârșit infracțiunea, respectiv judecătorul a hotărât să aplice sechestru și să confiște arma de foc. - Pagube? - Da, desigur, a fost, respectiv, partea vătămată sau stăpânul acelui câine, s-a prezentat la un veterinar, acel câine a fost tratat, au fost suportate anumite cheltuieli, respectiv avocatul părții vătămate a venit cu acțiune civilă în instanța de judecată, prin care a solicitat anumite pagube materiale și morale, inclusiv. Și clientul meu, desigur, a achitat aceste pagube”, a spus avocatul inculpatului, Serghei Postica.

Avocatul susține că bărbatul și-a recunoscut vina în totalitate. Acum, cei doi vor să obțină ridicarea sechestrului de pe armă, dosarul fiind la Curtea de Apel Chișinău. 

„Am decis ca să atacăm la instanța de judecată, să vedem cât este de legal, adică la Curtea de Apel, am atacat această sentință, să vedem ce decide Curtea de Apel. Arma de foc urmează a fi restituită clientului meu? Și am solicitat restituirea armei înapoi, adică să nu fie pus sechestrat în contul statului, dar să fie restituită înapoi persoanei. Și va decide Curtea de Apel cât e de legală hotărârea prin instanță cu privire la ridicarea armei, sau punerea sechestrului. Și deja Curtea de Apel, încă nu au luat o decizie, suntem la curtea de apel și vedem ce va hotărî Curtea de Apel, dacă va întoarce arma înapoi sau nu-i va întoarce arma înapoi”. 

Chiar dacă bărbatul a fost absolvit de răspundere penală, datorită amnistiei, acest caz a fost o lecție pentru el. 

„Noi conștientizăm că nu trebuie să facă așa ceva, într-adevăr nu urmează orice câine, orice animal, nu trebuie să aplicăm cruzimea față de animale, ori noi conștientizăm că clientul meu și-a recunoscut vina, într-adevăr că nu trebuia să aplice arma de foc și respectiv, oricum rămâne în istoria lui că a avut un dosar penal și el a fost găsit vinovat, doar că a fost eliberat de pedeapsă, dar a fost găsit vinovat și clientul meu și-a recunoscut vina în instanța de judecată”. 

De la procurorul șef al raionului Ialoveni aflăm că, recent, a mai fost un caz privind cruzimea față de animale. 

„După cum am menționat, sunt două cauze: una a fost expediată cu acord de recunoaștere a vinovăției, în care făptuitorul și-a recunoscut vina, convenindu-se la o pedeapsă sub formă de amendă. În cealaltă cauză penală în care obiectul comiterii infracțiunii a fost o armă, a fost expediată cu rechizitoriu or arma respectivă a fost recunoscută ca corp delict și procurorul urmează să se expună pe marginea acestui corp delict în discursul său în instanța de judecată”, a declarat procurorul șef-interimar al Procuraturii Ialoveni, Ion Neguriță.

Procurorul este de acord că înăsprirea pedepselor ar putea reduce abuzurile față de animale.

„Aș menționa și atitudinea persoanelor față de aceste fapte. Or amenzile pot opri de a nu comite fapte, persoanele care conștientizează. Însă, de multe ori investigăm sau ajungem să investigăm persoane care comit asemenea fapte dintr-o simplă distracție. Pentru, eventual, a posta pe anumite rețele de socializare. Pentru a avea, nu știu, anumite vizualizări sau alte beneficii, sau pseudobeneficii, fapt, care ei ar considera că le obțin în rezultatul comiterii acestor infracțiuni. Dar, evident, că înăsprirea pedepselor, de fapt, ar determina aceste persoane să se gândească, cel puțin, încă o dată în plus, înainte de a comite asemenea acțiuni de cruzime față de animale, asemenea acțiuni.

Reieșind din pedepsele prevăzute de articolul respectiv, evident, este o infracțiune din categoria celor ușoare. Evident, înăsprirea pedepselor ar putea determina persoanele să nu mai comită asemenea fapte”. 

Cea mai mare pedeapsă, prevăzută de legislația Republicii Moldova, pe aspectul cruzimii față de animale, este atunci când victima moare. Agresorul riscă cel mult 3 ani de închisoare. 

Un reportaj realizat de Gabriela Ursu 
Imagini și montaj de Vlad Glinjan