Buna ziua, eu sunt Nadejda HRIPTIEVSCHI, Directoare de Programe la Centrul de Resurse Juridice din Moldova. Astazi continuam sa discutam despre justitie si drepturile omului cu un subiect despre cariera judecatorilor in Republica Moldova. Mai exact, vom analiza daca avem sau nu un sistem de numire si promovare a judecatorilor in baza de merit, si daca inca nu-l avem – ce trebuie de facut. Am ales aceasta tema pentru ca este una esentiala pentru asigurarea independentei si profesionalismului justitiei, de care avem atat de mult nevoie toti locuitorii acestui stat. Un sistem de selectare si promovare in functie a judecatorilor in baza de merit este acela care permite intrarea si promovarea in sistem doar a candidatilor profesionisti si integri, fara influenta relatiilor personale sau a coruptiei. Acest lucru presupune niste criterii clare si un sistem transparent de apreciere a cunostintelor si abilitatilor candidatilor in baza acestor criterii. In Republica Moldova – judecatorii, atunci cand sunt admisi in sistem, initial sunt numiti pe un termen de 5 ani. Abia dupa asta, dupa ce trec din nou de filtrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), sunt numiti in functie de Presedinte pana la plafonul de varsta, adica pana la pensie. Acest termen initial de 5 ani este o ramasita a legislatiei comuniste si este mai degraba un fel de test de loialitate fata de sistem. Judecatorii nu trebuie sa fie numiti pe perioade scurte si sa stea cu teama ca nu vor fi re-confirmati in functie din cauza unei hotarari incomode cuiva. Avem un proiect de lege inregistrat in Parlament de modificare a Constitutiei, care anuleaza acest termen. Proiectul de lege trebuie adoptat cat de curand posibil, in special avand in vedere alegerile parlamentare din toamna. Proiectul respectiv o data deja a fost ratat pentru ca nu a fost promovat la timp si nu a intrunit numarul necesar de voturi. Un alt element important al independentei judecatorului tine de modalitatea de selectie si promovare in functie. Legislatia, modificata in 2012, a creat Colegiul pentru Selectia si Cariera Judecatorilor, organ din cadrul CSM, pentru a evalua candidatii la functia de judecator sau cei care vor sa fie promovati. Colegiul acorda punctaj fiecarui candidat, ulterior cu acest punctaj, candidatul merge la concursurile organizate de CSM fie pentru selectarea unor noi judecatori, fie pentru promovare in instante superioare sau in functii administrative din cadrul instantelor de judecata. Pentru numirea in functie, fiecare judecator trece urmatoarele patru trepte: 1.Instruirea si examenele de absolvire a Institutului National al Justitiei (INJ) sau examenul in fata Comisiei de absolvire a INJ 2.Evaluarea de catre Colegiul pentru Selectia si Cariera Judecatorilor 3.Interviul si propunerea de numire de catre CSM 4.Numirea de catre Presedintele tarii Respectiv, concursul si punctajul Colegiului de selectie, care ia in consideratie rezultatele studiilor sau examenului la INJ, sunt cele mai importante elemente pentru ca in sistem sa ajunga cei mai buni candidati. Practica insa nu arata deloc bine – intre ianuarie 2013 si mai 2017, CSM a propus numirea in functie a 150 de candidati. Dinte acestia, doar 115 sau 77% au fost selectati in urma concursurilor la care au participat mai mult de un candidat, iar 23% au fost selectati la concursuri cu un singur candidat (adica fara concurenta). Si, cel mai problematic - din cei 115 judecatori selectati in urma unui concurs la care au participat mai mult de un candidat, cel putin 72 la suta sunt candidatii care au obtinut un punctaj mai mic la Colegiul de Selectie. Acestia au fost alesi de CSM fara a fi oferita o minima justificare din partea membrilor CSM. De fapt, reiese ca rezultatele studiilor la INJ sau examenul promovat in fata Comisiei de absolvire a Institutului si evaluarea detaliata de catre Colegiul de Selectie nu a contat deloc pentru 72% din candidatii la functia de judecator propusi spre a fi numiti in functie de CSM. A contat doar discretia membrilor CSM. Promovarea judecatorilor la fel presupune un proces destul de complex, cu patru etape pentru candidatii care vor sa fie promovati, spre exemplu de la judecatorii - la Curtile de Apel sau la CSJ. ALTFEL SPUS, acestia trebuie sa treaca prin: 1. Evaluarea de catre Colegiul de Evaluare a Performantelor Judecatorilor 2. Evaluarea de catre Colegiul pentru Selectia si Cariera Judecatorilor 3. Interviul si propunerea de numire de catre CSM, si 4. Numirea de catre Presedintele tarii (curtile de apel) sau Parlament (CSJ) Practica din 2013 – 2017 arata insa ca din 55 de candidati propusi de CSM pentru promovare la curtile de apel, 17 au fost selectati la concursuri cu un singur candidat, iar din restul 38 promovati, aproape jumatate au avut un punctaj mai mic decat contracandidatii lor. Lucrurile stau un pic mai bine in cazul CSJ. In aceeasi perioada, pentru numire la Curtea Suprema au fost propusi 12 candidati, toti alesi in cadrul unui concurs la care au participat mai mult de un candidat. Dar, partea proasta, 5 din cei 12 au avut punctaj mai mic decat contracandidatii lor. Asemenea practici ii descurajeaza pe judecatori de a fi corecti si a activa conform regulilor, deoarece reiese ca ceea ce conteaza in realitate este in principal parerea membrilor CSM. Asemenea practici promoveaza legaturile non-formale in detrimentul activitatii corecte, mai ales ca evaluarile Colegiului de Selectie si a Colegiului de Evaluare a Performantelor sunt ignorate. Datele din ultimii 5 ani confirma aceasta tendinta descurajatoare in mediul judecatorilor. Spre exemplu, din 2013 se observa un interes foarte mic din partea judecatorilor de a participa la concursuri pentru functii administrative in cadrul celei mai inalte instante din tara – CSJ (la functia de presedinte sau vice-presedinti). Din 2013 pana in iunie 2018 au avut loc cel putin 15 concursuri pentru functii de presedinte sau vicepresedinte al CSJ. In 5 cazuri din acestea nu a fost depusa nicio cerere de participare, la 2 concursuri candidatul care a participat nu a intrunit numarul necesar de voturi din partea membrilor CSM (fara vreo explicatie) si in 8 cazuri a participat doar un candidat si CSM a numit acel candidat (acest lucru se refera si la numirea Presedintelui CSJ si in 2016 si in 2018). Altfel spus, intre 2013 – iunie 2018 nu am mai vazut competitie pentru numirea la cele mai prestigioase functii din sistemul judecatoresc si acest lucru trebuie sa ne puna pe ganduri. Acum se desfasoara un concurs pentru una din functiile de vicepresedinte a CSJ, la care s-au inscris mai multi candidati. Este incurajator faptul ca exista competitie, ceea ce ar trebui sa creasca si calitatea alegerii finale. Un alt aspect tine de modalitatea de organizare a concursurilor. Desi modificarile legislative din 2012 trebuiau sa schimbe lucrurile, CSM a continuat sa organizeze concursuri pentru fiecare functie anuntata vacanta in parte. Spre exemplu, in perioada ianuarie 2013 – mai 2017, in medie, au fost organizate cate sase concursuri pe luna pentru numirea sau promovarea judecatorilor (320 concursuri in 52 luni). O asemenea abordare nu permite o planificare adecvata nici pentru candidati, nici pentru CSM. O abordare de acest fel nu creeaza previzibilitate si claritate pentru societate, ci faciliteaza oportunitati de abuz. Mai mult, deseori acelasi candidat a fost respins la un concurs pentru o instanta si admis la un concurs la alta instanta, la o diferenta de o luna - doua, fara vreo motivare. Un asemenea sistem este destul de descurajant pentru judecatori si ridica semne de intrebare pentru un observator rezonabil din afara. O alta parctica ce ridica mai multe semne de intrebare este participarea unor membri ai CSM la concursuri de promovare in functie sau transfer in instantele mai solicitate. Chiar daca legea nu le interzice acest lucru, astfel de concursuri provoaca suspiciuni. Atunci cand participa un judecator din afara CSM si unul din CSM, cat de obiectivi pot fi colegii membri CSM? Nu este oare prea mare tentatia de a sustine colegul sau colega de alaturi? Pe langa obiectivitatea concursurilor, asemenea promovari ridica si intrebari de eficienta. Ori, pana acum niciun membru CSM care a fost promovat in timpul exercitarii functiei de membru CSM nu a parasit Consiliul sa continue activitatea in calitate de judecator la instanta unde a fost promovat sau transferat. In realitate, functiile lor au continuat sa fie vacante, asteptand finalizarea mandatului acestora. In contextul in care de ani de zile volumul mare de lucru a judecatorilor ramane a fi o problema acuta in Republica Moldova, asemenea practici nu ar trebui sa existe. Ministerul Justitiei a elaborat un proiect de lege care vine cu mai multe solutii la problemele indicate astazi. Spre exemplu, proiectul de lege stabileste mult mai clar criteriile si modul de selectie a judecatorilor, dand prioritate criteriilor obiective. Intre timp, si Consiliul Superior al Magistraturii a modificat criteriile de selectie eliminand din discretia evaluarilor Colegiului de Selectie. Proiectul de lege de asemenea prevede modificari importante cu privire la organizarea concursurilor si anume Consiliul Superior al Magistraturii urmeaza sa organizeze concursuri de doua ori pe an pentru toate functiile vacante din sistem, dand prioritate candidatilor cu cel mai inalt punctaj. Proiectul de lege de asemenea interzice participarea la concursuri a membrilor CSM din randul judecatorilor, precum si a judecatorilor detasati la Institutul National al Justitiei si Secretariatul CSM. Acestora li se interzice sa candideze la concursurile organizate de CSM si sase luni dupa incetarea calitatii de membru sau, dupa caz, expirarea termenului pentru care a fost detasat. Proiectul a fost inregistrat la 5 iunie la Parlament si dezbatut cu prioritate, fiind adoptat la 19 iulie 2018 in a doua lectura. Textul final inca nu este disponibil, dar din dezbateri reiese ca propunerile importante despre care am discutat astazi cu privire la criterii mai obiective, concursuri periodice si interzicerea promovarilor in timpul mandatului membrilor CSM si INJ au fost acceptate. Avem niste premise de imbunatatire. Acestea urmeaza insa a fi aplicate corect si cu buna credinta in practica de catre Consiliul Superior al Magistraturii. O legislatie buna nu ajuta cu nimic daca nu exista o vointa si buna credinta la aplicarea ei. De un sistem corect - bazat pe merit si transparent de numire si promovare in functie - au nevoie nu doar judecatorii, dar si noi, justitiabilii, pentru a avea increderea ca in sistemul judecatoresc sunt numiti si promovati doar judecatorii care merita. Avem nevoie de siguranta ca judecatorii nu depind de discretia unui sau alt coleg din CSM, ci sunt evaluati si promovati strict in baza activitatii corecte si in baza legii. Doar asa vom avea incredere in justitie si in domnia legii.