Inițiativa a fost semnată de un grup de 35 de deputați PLDM, PL și PDM. Judecătorii Curții au menționat că proiectul este unul „tehnic” și vine să implementeze hotărârea Curții din 5 decembrie 2013, prin care s-a stabilit că Declarația de Independență, care statuează că denumirea limbii este româna, prevalează asupra textului Constituției.
„Proiectul de lege pentru modificarea articolului 13 din Constituție nu cuprinde neconcordanțe sau inexactități de ordin juridic și urmează a fi prezentat Parlamentului pentru adoptare”, a declarat Tudor Panțîru, președinte al CC.
Pentru ca articolul 13 din Constituție să fie modificat, este nevoie ca 67 de deputați să susțină inițiativa în Parlament. Puțin probabil, susțin unii aleși ai poporului, mai ales că majoritatea parlamentară este una pestriță, încropită inclusiv din foști comuniști care, în cariera lor politică, au blamat brutal limba română. Liberalii sunt, totuși, încrezători.
„Curtea practic a confirmat că hotărârea din 2013, decembrie trebuie executată. Și sper că în timpul apropiat vom înregistra proiectul în Parlament. Astăzi a fost făcut un prim pas pentru modificarea articolului 13, stabilirea unui adevăr istoric”, a menționat Tudor Deliu, deputat PLDM.
„Nu sunt așa convins că va fi ușor să găsim 67 de voturi în Parlament pentru modificarea acestui articol. Atunci când s-a votat Constituția, denumirea limbii a fost politizată și nu s-a bazat pe probe științifice”, a spus Valeriu Ghilețchi, deputat GPE.
„Cred că nu vor fi din cei care vor refuza să voteze această modificare a Constituției, pentru a restabili adevărul istoric”, a susținut Ion Casian, deputat PL.
Nu este clar cum ar proceda în acest caz PDM, care controlează majoritatea parlamentară și care, se pare, nu are o poziție consolidată în problema limbii. Unul dintre fruntașii PDM, Andrian Candu, a recunoscut recent, într-un interviu că „în PDM există oameni care cred că limba vorbită este „limba moldovenească”, dar și oameni care consideră că limba e română”. Contactat astăzi de TV8, purtătorul de cuvânt al PDM, Vitalie Gamurari, a precizat: „Vor fi dezbaterile în Parlament, vom vedea care va fi soluția. Este o soluție politică, nu științifică. Eu nu pot acum să mă expun, pentru că politica este un compromis și o posibilitate de a găsi un numitor comun”.
A reacționat rapid și Igor Dodon. El insistă că limba este „moldovenească” și a propus să fie organizat un referendum în acest sens.
„Denumirea „limba moldovenească” este încetățenită de secole pe teritoriul țării noastre… Majoritatea absolută a populației băștinașe a Republicii Moldova consideră că vorbește în limba moldovenească. Iar dacă cineva, de oriunde o fi el, are dubii în această privință, putem organiza un referendum la care să întrebăm cetățenii ce denumire a limbii preferă – română sau moldovenească”, a declarat Igor Dodon.
Și socialiștii au difuzat un comunicat în care anunță că vor împiedica, în Parlament, „excluderea conceptului de „limbă moldovenească” din Legea Supremă”. În 2013, Curtea Constituţională a decis că denumirea corectă a limbii de stat în Republica Moldova este limba română şi că textul Declaraţiei de Independenţă prevalează asupra Constituției.
