Cebotari a adus acuzații în adresa ambasadorilor acreditați la Chișinău care, potrivit acestuia, ar fi impus mediul de afaceri din Moldova să iasă cu declarații că proiectul de lege nu este bun, este imperfect și cu probleme. „Mediul de afaceri cu care am vorbit și care le-a spus ambasadorilor că „legea este perfectă și este exact cea ce ne dorim”, au primit răspuns de la ambasador după o pauză „Nu, să spuneți public că legea nu este perfectă și cu probleme”, a declarat ministrul.
Funcționarul a subliniat că la acest proiect se lucrează mai bine de un și patru luni de zile și că însuși ministru a dedicată trei săptămâni din luna august pentru a rescrie și completa formulările din acest articol.
„Idea acestei legi a venit din rândul oamenilor din afaceri și din mai multe întâlniri cu membrii Asociația Oamenilor de Afaceri, dar și din analizele făcut în primăvara anului 2016, atunci când a fost instalat moratoriul pe controalele de stat. Pe parcursul acestui moratoriu, am început să purtăm discuții cu mediul de afaceri și cu organele de drept, iar deja în luna iunie a acestui an am început a avea deja întâlniri săptămânale cu reprezentanții instituțiilor de drept, pentru a discuta ideile care eu stat la baza acestui document. În luna august deja aveam proiectul închegat. Ulterior, în luna octombrie, am invitat mediul diplomatic pentru al informa că avem acest proiect de lege, ei fiind primii care au aflat despre lansarea acestuia”, a menționat Cebotari în cadrul emisiunii.
„Ulterior, proiectul a fost plasat pe platforma consiliului Economic pentru a fi supus consultărilor. Pe această platformă se lucrează mai mult de 50-60 de zile, chiar dacă conform legii cu privire la procesul decizional se oferă 30 de zile pentru consultările publice. Iată de acea eu am tot dreptul moral să cer ca acest proiect să fie transmis Guvernului, fără să primesc sau să accept reproșuri pentru că eu am respectat toate bechiile legii”, a subliniat ministrul.
Întrebat de ce este necesar ca proiectul de lege să fie aprobat până la sfârșitul anului, Cebotari susține că mediul de afaceri cere Ministerul Justiției „schimbări foarte serioase”. „Mediul de afaceri se va bucura de o libertate mai mare, iar uneori își va asuma și riscuri mai mari. Mi-aș dor foarte mult ca acest proiect de lege să fie votat miercuri în cadrul ședinței Executivului și eu recunosc că depun eforturi ca acest lucru să se întâmple”, a adăugat membrul cabinetului de miniștri.
Acum o săptămână, Centrul de Resurse Juridice din Moldova a cerut Ministerului Justiției și Guvernului se retragă acest proiect de lege. Potrivit celor de la CRJM, printre amendamentele propuse în proiect sunt numeroase inițiative care nu pot avea ceva în comun cu scopurile declarate ale proiectului. „Din contra, acestea nu sunt justificate și subminează lupta cu corupția și investigarea fraudelor economice comise anterior. Printre acestea se numără un nou temei de exonerare de răspundere penală, un nou temei de suspendare a executării pedepsei cu închisoarea, interzicerea arestării persoanelor pentru crime sancționate cu mai puțin de 5 ani de închisoare, lărgirea competenței Procuraturii Anticorupție și creșterea numărului cauzelor penale date în competența exclusivă a procurorilor. De asemenea, sunt schimbate substanțial competențele organelor de control de aplicare a sancțiunilor, este prevăzut că persoana este absolvită o singură dată de răspundere penală pentru comiterea unor infracțiuni economice dacă recuperează prejudiciul și plătește o amendă la stat. În situații similare, judecătorul este obligat să aplice suspendarea pedepsei cu închisoarea pentru numeroase infracțiuni economice”, se arată în nota semnată de mai multe organizații.
Totodată, semnatarii menționează că proiectul de facto interzice arestarea persoanelor acuzate de infracțiuni economice. Atragerea investițiilor nu poate fi obținută prin acordarea de facilități escrocilor. „Mai mult ca atât, un stat care a fost victima unei fraude bancare imense și a numeroaselor atacuri de tip raider ar trebui, din contra, să înăsprească sancțiunile pentru astfel de abateri, descurajând orice noi tentative de acest gen”, conchid cei de la CRJM.
