În timp ce, cerințele formale pentru liberalizarea vizelor, care includ, de asemenea, măsuri anticorupție și împotriva spălării banilor, sunt confirmate peste tot, Moldova și Ucraina – primii și ultimii parteneri estici ai UE care au primit dreptul de a călători liber pentru cetățenii lor, sunt îndemnate să ia „acțiuni imediate” pentru accelerarea reformelor, scrie openmediahub.com.
În Moldova sunt raportate întârzieri grave și interferențe politice în ceea ce privește măsurile anticorupție și combaterea spălării banilor, care fac parte, de asemenea, din cerințele privind vizele. Comisia Europeană avertizează că lipsa de progres, mai ales în lupta împotriva corupției la nivel înalt, pune în pericol îndeplinirea acestor cerințe și solicită „acțiuni imediate”, inclusiv o nouă legislație împotriva spălării banilor și asigurarea independenței Autorității Naționale de Integritate și Agenția de recuperare a activelor criminale (ARBI). Raportul impune retragerea așa-numitului „pachet de afaceri” și „ a legii privind liberalizarea capitalului”, considerată a fi dăunătoare și diminuează efortului anti-corupție și competențele Centrului Național Anticorupție din Moldova.
UE consideră necesară extinderea mandatului ARBI pentru combaterea infracțiunilor precum drogurile și traficul de ființe umane, care în prezent nu țin de competența agenției.
Totodată, în raport se arată că s-a înregistrat mici îmbunătățiri în domeniul securității și al ordinii publice, totuși anunță că crima organizată din Rusia transforma Moldova într-o țară de tranzit pentru spălare de bani și o poartă de acces pentru capitalul ilegal în UE. Agenția de poliție a UE avertizează că grupurile criminale din Moldova reprezintă o „amenințare substanțială” pentru creșterea traficului de droguri și a tutunului și își extind operațiunile din Polonia în Franța și din Austria în Germania.
În contextul crizei migrației, UE a revizuit mecanismul de suspendare a vizelor, care complimentează programul său de exonerare de viză, extinderea temeiurilor de suspendare și scurtarea termenelor pentru îndeplinirea cerințelor. Aceasta a acordat Comisiei Europene puterea de a declanșa reintroducerea temporară a vizelor în cazul unei încălcări grave a criteriilor și de a monitoriza evoluțiile din țările care au regim liberalizat de vize cu UE.
Moldova a rămas în urmă
Dintre cele trei țări din vecinătatea estică care călătoresc gratuit în zona Schengen, situația din Moldova este deosebit de îngrijorătoare, cu un declin vizibil pe aproape toate punctele importante.
Refuzul la intrare în UE a crescut cu 71%, șederea ilegală în UE a moldovenilor a crescut cu 89%, iar cererile de azil de către cetățenii moldoveni aproape s-au dublat din anul 2015. În același timp, rata de acceptare a solicitanților de azil a scăzut 11-2 la sută, se arată în raport.
De la ridicarea vizelor în aprilie 2014, peste 980.000 de cetățeni moldoveni au efectuat în total 2,7 milioane de călătorii în UE. Tendința ascendentă a refuzurilor de a intra în țările Schengen, care a fost prezentă pe parcursul întregii perioade, s-a intensificat și mai mult în prima jumătate a anului 2017. Numărul moldovenilor aflați ilegal în UE a crescut de la 2245 în 2015 la 7660 în 2016, și a crescut cu încă 40% în primele șase luni ale anului 2017.
Numărul cererilor de azil ale cetățenilor moldoveni au continuat să crească în timpul crizei migrației, doar în Germania au fost înregistrate 3405 cazuri noi în 2016. În același timp ce ordinele de deportare s-au triplat, întoarcerile efective au scăzut de la 60% la 48%. Cu toate acestea, acest fapt nu s-a datorat lipsei de cooperare din partea autorităților moldovenești,ci mai degrabă datorită faptului că Germania se ocupă de întoarcerea mai rapidă a migranților din Orientul Mijlociu și Asia, se arată în raport.
Deși există cerințe formale pentru liberalizarea circulației, care includ măsuri de combatere a corupției și a spălării banilor, Moldova și Ucraina – prima și ultima țară din Parteneriatul Estic care au obținut regim liberalizat de vize pentru cetățeni – sunt somate să ia „măsuri urgente” pentru accelerarea reformelor.
În contextul crizei migrației, UE a revizuit mecanismul de suspendare a vizelor, extinzând temeiurile pentru suspendare și scurtând termenele-limită pentru îndeplinirea cerințelor. Acest mecanism a oferit Comisiei Europene puterea de a impune reintroducerea temporară a vizelor în cazul unor încălcări grave ale criteriilor și de a monitoriza evoluțiile din țările cărora li s-a acordat regim liberalizat de vize.
