Alexandru Spoială a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău în luna mai 2017. Anterior acesta a activat în calitate de judecător la Judecătoria Ciocana.
Pe când activa la judecătoria Ciocana pe numele său au fost depuse două sesizări. Prima vine de la Adrian Gîţu, directorul General ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL care a cerut ca magistratul să fie sancționat disciplinar fiindcă nu a acceptat cererea de recuzare a sa în dosarul emisă de Plahotniuc V. vs Țopa V., Țopa V. şi ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL, intervenient accesoriu Filat V.. Ulterior. Sesizarea a fosr respinsă ca fiind neîntemeiată, dcizia Colegiului disciplinar a fost contestată de Val Butnaru, directorul Jurnal de Chişinău Plus SRL, dar aceasta a fost respinsă.
O altă sesizare pe numele lui Spoială a fost depusă de Igor Mocan care a spus că magistratul nu a înștiințat în modul cuvenit participanții la proces despre faptul întocmirii și semnării procesului-verbal al ședinței de judecată. Inspecția judiciară a constatat că în dosarul civil vizat lipsește înștiințarea în scris despre întocmirea și semnarea procesului-verbal, însă la 22 iulie 2016, Plenul Colegiului disciplinar din subordienea Consiliului Superior al Magistraturii a dispus încetarea procedurii disciplinare în privința judecătorului Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău, Alexandru Spoiala, din motiv că nu a fost comisă nici o abatere disciplinară.
În 2016, Spoială a avut un salariu lunar de peste 14 mii de lei, de asemenea a avut venituri de 8.690 de lei din activitatea didactică la Universitatea de Stat și 21.278 de lei de la Institutul Național de Justiție. În același an a obținut șase mii de euro din donații și 5393,81 lei indemnizație de boală. Familia Spoială este proprietarul unui apartament cu suprafaţa de 64 m.p., în valoare de 409 253 lei, cumpărat în 2012. De asemenea, au și două mașini o Honda (an. fab. 2008) în valoare de 144 000 lei, cumpărat în anul 2016 și un Mercedes (an. fab. 2001) în folosință. Magistratul a mai contractat și un credit în 2012, în sumă de 26 000 Euro, cu rata dobânzii de 9%, scadent în anul 2042.
Cel de-al doilea proaspăt judecător care va examina dosarul Șor este Teleucă Stelian. Acesta este și membrul al Colegiului disciplinar, reprezentant al judecătorilor Curţilor de Apel din 11 septembrie 2015. Pe numele lui Stelian a fost depusă o sesizare de către Mitcul Alexandru, care și-a exprimat dezacordul cu acțiunile judecătorilor Curtii de Apel, printre care se numără și Teleucă, care au admis examinarea a șase cauze penale în ordine de recurs, în cadrul cărora Mitcul avea calitatea de participant, contestația a fost respinsă.
De asemenea, la data de 22 aprilie 2015 deputatul Parlamentului Republicii Moldova, Ion Ceban a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare, solicitând verificarea legalității acțiunilor judecătorilor Judecătoriei Centru, mun.Chișinău, Sergiu Namașco, Maria Negru și a judecătorilor altor instanțe de judecată privitor la înstrăinarea terenurilor de pământ de proprietate publică. Prin Hotărârea nr. 93/16 din 18 septembrie 2015, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea deputatului Parlamentului Republicii Moldova, Ion Ceban, la acțiunile judecătorilor Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, Radu Țurcanu, Virgil Buhnaci, Stelian Teleucă și judecătorului Curții de Apel Chișinău, Maria Negru.
În 2016, Telucă a avut un salariu lunar de peste 20 de mii de lei, o pensie de nouă mii de lei. Familia Teleuc mai deține un teren intravilan cu suprafața de 0.0706 ha, în valoare de 488 593 lei, cumpărat pe în bucăți egale în 2012 și în 2016. De asemenea, deține un alt teren extravilan cu suprafața de 0,04 ha din 2014 și un apartament în proces de construcție cu autorizație din 2014. De asemenea, deține un Mitsubishi (an. fab. 2007) în valoare de 100 000 lei, cumpărat în anul 2011 și a unui bun de 78 000 lei, dobândit în anul 2015. În același an acesta deținea pe conturi de card 16.500 de lei. Mai deține 160 acțiuni, cotă aparte în capitalul social al societăților comerciale cu valoarea de cumpărare de 800 lei. Magistratul are un credit de 425 000 lei cu rata dobânzii de 13% anual, contractată în anul 2016, scadentă în 2036. Un altul de 32 760 EUR, contractată în anul 2014, scadentă în 2016 și unul de 900 000 lei, contractată în anul 2015, scadentă în anul 2035.
Judecătorul raportor Svetlana Balmuș a fost numită în funcția de judecător la Curtea de Apel în 2015 prin decretul semnat de Nicolae Timofti. Anterior, ea a activat la judecătoria Buiucani și Judecătoria Nisporeni, iar în perioadă 1997- 2001 a fost procuror în Procuratura raionului Nisporeni.
În 2016 pe numele lui Balmeș a fost depusă o sesizare în care s-a indicat că, judecătoarea în mod neîntemeiat a condamnat o pe petiţionară la 10 ani de închisoare. Autorul sesizării a scris că la dosar nu au fost administrate probe directe care să confirme vinovăţia petiţionarei; că judecătorul nu a întreprins careva măsuri de a limita accesul procurorului în biroul judecătorului S. Balmuş înainte cu 15-20 minute înainte de şedinţa de judecată. De asemenea, se indică că, judecătorul în mod eronat a respins cererea de recuzare înaintată de partea apărării procurorului participant în dosar, şi în mod neîntemeiat a respins cererile apărării de ordonare a efectuării expertizei. Sesizarea dată a fost respinsă ca neîntemeiată.
Potrivit declarației de avere în 2015 Svetlana Balmuş a obţinut anul trecut un spaţiu locativ în r. Străşeni, cu doar șase mii de lei. Magistrata a încasat un salariu lunar de peste 19 mii de lei de la Curtea de Apel în 2016. De asemenea, a obținut un venit de 20 167 lei pentru servicii juridice. Familia Balmuș este proprietara a trei terenuri agricole, o construcție nefinisată și un apartament cu suprafața 48 mp., dobândit în anul 2002. Mai dețin și două automobile un Opel Zafira (an. fab. 2007) cumpărat în anul 2011 și un Mitsubishi Carisma (an. fab. 1999) în valoare de 500 Euro, cumpărat în anul 2016.
TV8 amintește că, magistrații Xenofon Ulianovschi, Silvia Vrabie, Oxana Robu și Igor Mînăscurtă de la Curtea de Apel au depus cerere de abținere care a fost acceptată.
Ilan Șor a fost condamnat la 7 ani și 6 luni de pușcărie pentru spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari în dosarele creditelor neperformante acordate în 2014 de Banca de Economii. Însă, se plimbă în continuare în libertate, Șor va ajunge după gratii abia după ce se va pronunța și Curtea de Apel și doar dacă sentința de condamnare a primei instanțe va fi menținută.
