Rapoartele companiei Kroll privind fraudele bancare din Republica Moldova scot în evidenţă sistemul bancar leton şi, în special, câteva bănci letone, ca elemente de bază în realizarea fraudelor bancare din ultimii ani. Cel puţin patru bănci letone au fost nominalizate în rapoartele Kroll: Latvijas Pasta Banka, Privatbank, Aizkraukles Banka şi ABLV Bank AS. Aceste bănci au fost ulterior subiect al investigaţiilor şi sancţiunilor aplicate de instituţiile letone faţă de administratori, explică experții Transparency International în Observator de politici publice.
La 12 februarie 2018, directorul adjunct al FinCEN (Financial Crimes Enforcement Network) a prezentat autorităţilor SUA solicitarea de a impune restricţii imediate unei bănci letone, ABLV Bank AS. Solicitarea a avut la bază câteva legi americane care vizează combaterea spălării banilor, obstrucţionarea terorismului şi secretele bancare. FinCEN a stabilit că acţionarii managementul şi angajaţii băncii ABLV Bank AS din Riga au instituţionalizat mecanismele de spălare a banilor. În particular, managementul ABLV:
– a dirijat scheme de spălare de bani, atrăgând în ele angajaţii;
– a atras companii off-shore cu risc sporit şi a permis băncii şi clienţilor acesteia să spele fonduri murdare;
– nu a aplicat măsuri adecvate de control al conturilor off-shore cu un grad sporit de risc;
– a obstrucţionat aplicarea legii şi regulilor letone cu privire la combaterea spălării banilor şi combaterea
finanţării terorismului pentru a-şi proteja afacerile ilegale.
Grupurile criminale şi oficialii corupţi din spaţiul CSI transferă capitalul prin băncile letone, deseori prin structuri complexe şi interconectate. Astfel, aceşti actori folosesc serviciile off-shore pentu a ascunde identităţile beneficiarilor reali sau pentru a pune în aplicare tranzacţii frauduloase.
În baza informaţiilor disponibile FinCEN a identificat temeiuri serioase pentru a conchide că ABLV este o instituţie financiară implicată în spălarea banilor. De rând cu alte exemple ce ţin de implicările ABLV, FinCEN arată că în 2014 banca letonă a fost implicată în furtul activelor de peste un miliard de dolari SUA din trei bănci din Moldova (Banca de Economii, Banca Socială, Unibank), în care ”criminalii au luat sub control cele trei bănci folosind structura netransparentă a acţionariatului, parţial folosind credite luate de la companii off-shore cu conturile bancare în ABLV”. Mai mult, ”ABLV a dezvoltat o schemă pentru ajutorarea clienţilor săi de a ocoli controalele operaţiunilor valutare, prin care banca a camuflat comerţul ilegal de valută ca tranzacţii comerciale internaţionale, folosind documentaţie fraudată/falsă şi conturi ale companiilor off-shore”.
La 18 februarie, presa letonă şi cea internaţională comunica despre reţinerea guvernatorului Băncii Centrale din Letonia, membru şi al Consiliului de administrare al Băncii Centrale Europene (ECB) Ilmars Rimsevics. Şi, dacă iniţial se relata că printre motivele reţinerii demnitarului erau şantajul şi estorcarea de mită de la reprezentanţii unor bănci comerciale, ulterior, învinuirile au prins contur mult mai serios: ”spălare de bani prin sistemul financiar al unei naţiuni europene”. Scandalurile de rezonanţă din ultimii ani cu implicarea băncilor letone au avut loc în perioada mandatului lui Rimsevics la Banca Centrală, care a deţinut funcţia de vice-guvernator din 1992, iar din 2001 – de guvernator. Iar regulatorul sectorului bancar a fost condus de o persoană apropiată acestuia. ”Unele voci zic că investigaţiile pornite împotriva guvernatorului ar avea legături cu probele prezentate de FinCEN Trezoreriei SUA, care acuză a treia ca mărime bancă din Letonia, ABLV Bank, de instituţionalizarea mecanismelor de spălare a banilor”.
Generalizări şi sugestii pentru autorităţile din Republica Moldova:
– Chiar dacă autorităţile autohtone nu se grabesc să ia în serios rapoartele Kroll, prezentate pentru efectuarea investigaţiilor şi iniţierea recuperării fondurilor fraudate din sistemul bancar, utilitatea acestor rapoarte este extrem de mare. Exemplele prezentate de FinCEN atestă o documentare credibilă a situaţiei în băncile din Moldova şi Ucraina, Kroll fiind angajată atât de autorităţile din Moldova, cât şi din Ucraina.
– Prinde tot mai mult contur legătura dintre anumite cercuri de oameni de afaceri şi politicieni cu interese în sectorul bancar din Moldova şi unele bănci comerciale din Letonia, în special ABLV Bank. De rând cu cele indicate de Kroll şi FinCEN, o nouă investigaţie jurnalistică relevă existenţa unor legături financiare şi de afaceri (în jurisdicţii off-shore şi cu conturi în băncile letone) între persoane publice din Moldova, jurisdicţii off-shore şi bănci letone.
– Tărăgănarea investigării fraudelor bancare este o strategie greşită din partea autorităţilor autohtone. Pe de o parte, această stare de lucruri poate complica şi mai mult dialogul cu partenerii de dezvoltare. Pe de altă parte, aceasta reduce pe zi ce trece şansele de recuperare a fondurilor extrase ilegal din sistemul bancar din Moldova.
– Evoluţiile din regiune şi măsurile de salvgardare impuse de autorităţile occidentale vor accelera investigarea fraudelor legate de spălarea banilor prin băncile din regiune. Iar investigaţiile în cazul guvernatorului Băncii Centrale din Letonia ar putea fi internaţionalizate, cu identificarea şi cercetarea beneficiarilor (inclusiv externi) şi mecanismelor de spălare de bani instituţionalizate în Letonia.
– O investigare veritabilă şi independentă, sincronizată de autorităţile din Moldova şi din alte ţări ar accelera
substanţial anchetarea şi deconspirarea schemei regionale de spălare a banilor, precum şi ar spori şansele de recuperare a fondurilor în folosul Republicii Moldova.
