Potrivit declarației, aceste îngrijorări se referă în special la cazuri de intimidare și violență împotriva candidaților; cazuri de discurs de ură, inclusiv împotriva candidatelor femei; cazuri privind utilizarea resurselor administrative; suspiciuni privind cumpărarea alegătorilor; cazuri privind implicarea funcționarilor publici în procesul de colectare a semnăturilor; cazuri de distribuire a cadourilor electorale în timpul evenimentelor electorale cu implicarea fundațiilor de caritate afiliate unor partide politice. În opinia unor interlocutori, utilizarea camerelor de supraveghere video în incinta secțiilor de votare poate fi percepută drept mijloc de presiune și control al votului. Delegația APCE condamnă astfel de practici și cere autorităților relevante să întreprindă toate măsurile necesare pentru a le exclude.
Delegația a constatat că aspectele tehnice ale organizării alegerilor sunt gestionate în mod corespunzător de către Comisia Electorală Centrală, chiar dacă noul sistem electoral și organizarea referendumului necesită clarificări suplimentare. CEC a informat delegația pre-electorală că procesul de înregistrare a partidelor politice și candidaților electorali a fost unul incluziv. Cu referire la înregistrarea alegătorilor, un număr de interlocutori și-au manifestat preocuparea privind creșterea semnificativă a numărului de alegători în timp ce numărul cetățenilor moldoveni care emigrează în străinătate este, de asemenea, în creștere.
Datorită numărului mare de cetățeni moldoveni care se află peste hotarele țării, criteriul pentru stabilirea circumscripțiilor uninominale reprezintă un subiect important. Codul Electoral revizuit prevede crearea a trei circumscripții uninominale peste hotare. Stabilirea acestor circumscripții are, de altfel, un impact politic semnificativ, deoarece alegătorii aflați în diferite țări tind sa susțină partide politice diferite.
În rapoartele de observare anterioare, Adunarea Parlamentară și-a exprimat îngrijorarea privind lipsa de transparență a criteriilor pentru determinarea numărului secțiilor de votare în străinătate. În opinia mai multor părți interesate, aceste criterii trebuie să asigure dreptul alegătorului de a participa în mod efectiv la alegeri. Delegația consideră că problema nu poate fi soluționată prin creșterea numărului buletinelor de vot atribuite fiecărei secții de votare, dacă numărul și amplasarea secțiilor de votare nu reprezintă în mod proporțional alegătorii care locuiesc în diferite țări.
Mai mulți interlocutori au menționat problema lipsei de încredere în instituțiile de stat ca rezultat al multiplelor cazuri de corupție. Acest aspect este deosebit de îngrijorător în contextul unei țări care se confruntă cu un grad înalt al sărăciei. Un procent considerabil al populației este convins că faptele de corupție reprezintă o practică obișnuită în Republica Moldova, la fel și lipsa independenței justiției. În ceea ce privește finanțarea campaniei electorale, în pofida îmbunătățirii reglementărilor legale privind finanțarea campaniei electorale și a partidelor politice și prezentării corespunzătoare a rapoartelor financiare privind cheltuielile electorale suportate de partidele politice, mai mulți interlocutori au remarcat că resurse financiare considerabile pot fi utilizate în afara oricărui control din partea instituțiilor de stat.
Consiliul Coordonator al Audiovizualului și Instituția Publică a Audiovizualului au informat delegația că accesul egal al partidelor și concurenților electorali la mass media este asigurat conform legislației în vigoare. Cu toate acestea, delegația a fost informată despre numărul sporit de cazuri frecvente de presiune, amenințări și atacuri fizice și verbale asupra jurnaliștilor independenți pe parcursul ultimilor luni înainte de alegeri. Pluralismul media poate fi considerat limitat, deoarece majoritatea mijloacelor de informare sunt afiliate principalelor partide politice, iar sectorul publicității este sub controlul acestora. Gradul foarte înalt de concentrare a proprietății asupra mijloacelor de informare, monopolul asupra multor organe de presă și lipsa transparenței privind sursele de finanțare se regăsesc printre subiectele care ridică serioase îngrijorări menționate în rapoartele anterioare ale APCE.
Delegația pre-electorală amintește despre Rezoluția 2254 adoptată de APCE la 23 ianuarie 2019 privind “Libertatea mass media ca o condiție esențială pentru alegeri democratice”, care recomandă în mod special “promovarea unui climat media liber, independent și pluralist ca o precondiție esențială pentru combaterea discriminării și propagandei necuvenite; pentru evitarea concentrării proprietății asupra mass media, acordând o atenție deosebită și problemei proprietății încrucișate asupra mass media; pentru asigurarea transparenței totale față de public în cazul în care mass media este în proprietatea partidelor politice sau a politicienilor”. Delegația îndeamnă, în special, Instituția Publică a Audiovizualului să asigure accesul egal și, cel mai important, reflectarea corectă și echidistantă a tuturor partidelor politice și concurenților electorali în conformitate cu prevederile legale.
Delegația pre-electorală a APCE reamintește că APCE a observat toate scrutinele parlamentare și prezidențiale organizate în Republica Moldova începând cu 1994. Din păcate, unele probleme recurente încă nu și-au găsit rezolvarea. Mai mult decât atât, alegerile viitoare se vor desfășura în baza unui nou sistem electoral care contravine recomandărilor anterioare formulate de Comisia de la Veneția. Din aceste considerente, delegația solicită autorităților relevante să întreprindă toate măsurile necesare în vederea asigurării dreptului cetățenilor la alegeri libere în conformitate cu angajamentele internaționale asumate de către Republica Moldova.
Autoritățile Republicii Moldova au subliniat importanța observării obiective a alegerilor. De asemenea, delegația pre-electorală a APCE a fost asigurată că vor fi luate toate masurile corespunzătoare pentru a garanta condiții egale tuturor partidelor și candidaților participanți la alegeri.
În noiembrie 2018, Parlamentul Republicii Moldova a decis convocarea unui referendum consultativ în ziua alegerilor parlamentare. Observarea referendumului consultativ nu intră în competența delegației APCE. Delegația pre-electorală amintește totuși Rezoluția APCE 2251 (2019) privind “Actualizarea liniilor directoare privind asigurarea referendumurilor corecte în statele membre ale Consiliului Europei”, care nu recomandă organizarea referendumurilor în aceeași zi cu alte alegeri.
La Chișinău, delegația a avut întrevederi cu Primul ministru, Președintele Parlamentului, lideri sau reprezentanți ai partidelor politice parlamentare și extra-parlamentare participante la alegeri, președintele Comisiei Electorale Centrale, președintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, președintele Autorității Naționale pentru Integritate, reprezentanți ai societății civile și mass media, și reprezentanți ai comunității internaţionale.
O delegație a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei formată din 32 de membri va reveni în Republica Moldova pentru observarea alegerilor din 24 februarie 2019.
O delegație pre-electorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a efectuat o vizită la Chișinău pentru a evalua campania electorală și pregătirile pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.
