Pe circumscripția nr. 50, la Vest de Republica Moldova s-au înregistrat 13 candidați. Unii dintre ei deja au ocupat funcții în instituțiile statului, iar alții pentru prima dată candidează. Vedeți mai jos cine sunt aceștia.
Prima pe lista de candidați înregistrați pe circumscripția nr. 50, la Vest de Republica Moldova, este reprezentanta Partidului Democrat, Olga Coptu. Și-a făcut studiile de licență la Universitatea de Stat din Moldova și Sapienza Universita di Roma, după care a făcut un master în administrare publică. Candidata s-a aflat opt ani în Italia, iar de cinci ani a revenit în Moldova, unde a activat în diverse funcții publice, inclusiv de conducere a Biroului Relații cu Diaspora.
Potrivit portalului Moldova Curată, după ce a revenit în Republica Moldova, în 2014, Olga Coptu a devenit membră a Partidului Democrat. A candidat cu PDM la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, dar nu a trecut în Parlament. În 2015 a devenit consilier orășenesc în consiliul primăriei Cimișlia. A renunțat la acest mandat un an mai târziu. La 21 iulie 2016 a fost numită printr-o dispoziție semnată de premierul Pavel Filip în funcția de șefă a Biroului pentru Relații cu Diaspora (BRD), iar la 27 iulie 2018 și-a dat demisia din această funcție.
Aceeași sursă scrie că pe parcursul aflării în funcția de șefă a BRD reprezentanții diasporei au criticat în repretate rânduri instituția că ar fi politizată, invocând inclusiv faptul că nu a întreprins nimic ca să apere interesele cetățenilor moldoveni în procesul de judecată Diaspora vs RM de după alegerile prezidențiale din 2016. Litigiul se referea la faptul că în turul doi de scrutin, în 17 secții de votare din mai multe țări, buletinele de vot s-au epuizat, încât mii de alegători nu au putut vota. Au fost depuse 4031 de contestații la secțiile de vot din afara țării. Instanțele de judecată, CA Chișinău, și CSJ au încetat procesul în dosarul „Diaspora” motivând că, potrivit Codului electoral, contestaţiile depuse la instanţele de judecată în ziua alegerilor se examinează în aceeaşi zi. Șefa BRD a declarat atunci într-un interviu pentru Europa Libera că BRD este o direcţie în cadrul Cancelariei de Stat care are drept scop să asigure în primul rând o punte de legătură între autorităţi şi diasporă, şi nu să reprezinte diaspora în procese, cum ar fi cel de judecată, de după alegerile prezidenţiale, împotriva Guvernului.
În declarația de avere pentru ultimii doi ani, candidata spune că a obținut 235 de mii de lei din funcția pe care a avut-o în cadrul Cancelariei de Stat. Olga Coptu declară în proprietate un apartament de 50 de metri pătrați în valoare de 250 de mii de lei și un automobil de model Toyota Auris dobândit în 2017 în valoare de 10 mii de euro.
Cu numărul doi în buletin este candidata independentă Valentina Geamănă. Este fostă profesoară de istorie. Ziarul de Gardă scrie că în 1999 a emigrat în Italia, iar în 2007 s-a întors în Republiva Moldova și a implementat mai multe proiecte cu sprijinul unei asociaţii din Italia, printre care şi un Centru de protecţie a femeilor victime ale abuzurilor. Pe lângă Centru, a fost deschisă o brutărie, iar venitul din urma activităţii acestei brutării vine în sprijinul Centrului pentru femeile victime ale abuzurilor. În prezent, Valentina Geamăna activează în calitate de președintă a AO „Prezicere Divină” din s. Ciuciuleni, Hâncești și este vicepreședinta asociației de voluntariat „Aktiv Life fur Kinder”.
Potrivit declarației de avere, în ultimii doi ani a obținut din salariu venituri în sumă de 165 de mii de lei. Candidata declară un teren intravilan în valoare de 130 de mii de lei și unul agricol, dobândit în 2016, valoarea căruia nu este indicată. Deține un autoturism de model Wolkswagen cu costul de 4600 de euro. Valentina Geamănă are un credit de 60 de mii de lei, scadent în 2021.
Următorul pe listă este Bobeică Gheorghe, candidat independent. De meserie jurnalist, candidatul, se declară liber profesionist și nu indică venituri pentru perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2017. Bobeică are în proprietate opt terenuri agricole dobândite în 1995 și deține 20% dintr-un apartament de 58,9 m2, dobândit în 1992. Candidatul nu declară că ar avea în proprietate terenuri și mașini.
Cu numărul patru în buletin se regăsește candidata blocului electoral ACUM DA PAS, Maia Sandu. Deține funcția de președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate, care împreună cu Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, a creat blocul electoral ACUM. Portalul Moldova Curată, care a examinat profilul candidatei, scrie că Maia Sandu a făcut parte din guvernele conduse de Vladimir Filat, Iurie Leancă şi Chiril Gaburici, toate formate de PLDM, partid cu care s-a asociat până în vara anului 2015. În iulie 2015, Maia Sandu a fost desemnată de PLDM drept candidată la funcţia de prim-ministru, doar că Partidul Liberal şi Partidul Democrat au refuzat să discute candidatura ei, după ce Sandu a venit cu mai multe precondiţii pentru a accepta funcţia. După acest episod, ea nu a mai intrat în componența guvernului PLDM-ist condus de Valeriu Streleţ, votat în iulie 2015. În decembrie 2015, Maia Sandu s-a distanţat definitiv de PLDM, anunţând că fondează PAS alături de mai mulţi membri din echipa cu care a lucrat la Ministerul Educaţiei (ME).
Maia Sandu a făcut parte din cele două guverne care au votat pentru acordarea garanţiilor de stat, în valoare de 9,5 și, respectiv, 5 miliarde de lei, pentru cele 3 bănci, Banca de Economii (BEM), Banca Socială şi Unibank, aflate astăzi în proces de lichidare. Doar că, la şedinţa de guvern din noiembrie 2014, Maia Sandu nu a participat, fiind degrevată din funcţia de ministră din cauza participării sale în campania electorală. Aceasta a votat însă pentru acordarea celui de-al doilea credit de urgenţă, deşi, conform stenogramei făcute publice de premierul Pavel Filip, s-a opus iniţial, întrebându-se, printre altele, „de ce eu trebuie să votez această prostie”.
Declarația de avere pentru ultimii doi ani arată că Maia Sandu a nu are venituri de la „un loc de muncă de bază”. Declară 500 de lei românești din susținerea unei conferințe la București și o dobândă de 538 de dolari de la Bank-Fund Staff Federal Credit Union, unde are un depozit de 38 de mii de dolari. De asemenea, Maia Sandu declară un apartament de 74m.p. cumpărat în 2003 cu 440 de mii de lei și o mașină de model Toyota RAV4, anul fabricației 2007, dobândită în 2012 pe care a dat 170 de mii de lei.
Tatiana Platon, candidată din partea Partidului „Șor”, este următoarea în buletin și se regăsește în dreptul numărului cinci. Candidata este profesoară, însă nu indică dacă actualmente este angajată undeva. Potrivit portalului anticorupție.md, în perioada 2008-2013, a lucrat în calitate de colaboratoare tehnică în cadrul Consulatului Republicii Moldova în Bologna. Contractul acesteia a încetat odată ce misiunea consulară s-a închis. Ulterior, aceasta a solicitat despăgubiri din partea Consulatului General al Republicii Moldova la Milano, MAEIE sau Guvernul Republicii Moldova, în sumă de aproape 264 de mii de Euro, pentru „retribuirea necorespunzătoare a muncii”. Tribunalul bolognez a obligat Republica Moldova să-i plătească o sumă mai mică, 47.628 de Euro în calitate de despăgubiri.
Declarația de avere indică venituri de 16 mii de euro de la o firmă din Italia, iar soțul acesteia anunță venituri aproape 82 de mii de euro. Deține un automobil de model Fiat 500, anul fabricației 2017 și cumpărat în același an, în valoare de 13 mii de euro. Candidata nu indică că ar deține în proprietate imobile și terenuri.
Următorul de listă este Vadim Rotari, candidat al Partidului Socialiștilor, cu numărul șase în buletinul de vot. Este account manager în Germania. Și-a obținut licența la Universitatea Politehnică din București (2002-2007), iar masterul la Universitatea privată „Artifex” din același oraș (2007-2009). Începând cu 2010, este director financiar în cadrul unei companii care oferă servicii de gravură și imprimare de dimensiuni mari, cu sediul la Munich, Germania. Pentru perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2018, candidatul declară salarii în valoare de peste 76 de mii de euro, dar și 13 mii de lei. Acesta a mai obținut peste 28 de mii de lei din darea în chirie a apartamentelor. Vadim Rotari are în proprietate un lot pomicol, trei apartamente, o casă sezonieră, dar și un automobil.
Cu numărul șapte este înregistrat candidatul independent Leonard Macari. Acesta este asamblator la compania „ORSATO SAS”. S-a stablit în orașul Padova, Italia, începând cu anul 2001, unde a lucrat în diverse domenii. Este vicepreședintele asociației de moldoveni „Moldavi nel Veneto”, activă în regiunea Veneto, care ocupă primul loc în Italia după numărul de cetățeni moldoveni stabiliți. Este vicepreședintele Asociației de binefacere „Associazione Moldavi nel Veneto per la Solidarietà Sociale Internazionale-ONLUS”, fondată în iunie 2008, în orașul Padova, de un preot și alți doi concetățeni.
Din salariul de asamblator, Leonard Macari a obținut un venit de peste 52 de mii de euro în ultimii doi ani. Deține în proprietate un teren extravilan cu valoarea de peste aproape 15 mii, fără a indica unde și dacă este vorba de lei sau euro. De asemenea, are în proprietate o casă de locuit de 164 mp în valoare de 180 de mii de euro și o casă de 293 mp drept donație care ar costa 222 de mii de lei. Ambele dobândite în 2003. Are o mașină Toyota Yaris cumpărată în 2002 cu 1300 de euro. Candidatul are și două conturi bancare deschise în Italia în care deține aproape 30 de mii de euro și un credit de 180 de mii de euro cu rata dobânzii de 1,2% scadent în 2025.
Gheorghe Furdui, candidat din partea Partidului Național Liberal, înregistrat pe listă cu numărul opt activează în calitate de avocat. Într-un interviu pentru ZdG din 2018, Furdui a declarat că a plecat în Franţa acum 11 ani, după ce s-a pensionat din cadrul unor structuri guvernamentale ce ţin de domeniul dreptului. Apoi, a lucrat doi ani la Ambasadă, la Paris, fiind director administrativ. În declarația de avere și interese personale pentru 2017-2018, Furdui nu declară nici un salariu obținut la locul de muncă, asta în timp ce soția sa a avut un salariu de 84 de mii de euro în această perioadă. Furdui susține însă că a ridicat o pensie de 194 de mii de lei. Candidatul are în proprietate două terenuri, deține 1/2 dintr-o casă de locuit de 287 m2 și 1/2 dintr-un apartament de 115 m2. Furdui conduce un autoturism de model Volkswagen Tiguan fabricat în 2014, procurat în 2015 cu 12 mii de euro.
Pe locul nouă este candidatul independent, activistul civic și jurnalistul Oleg Brega. Candidatul a fost, în perioada 2003-2006, în fruntea organizației neguvernamentale Hyde Park, care promovează libertatea cuvântului și alte drepturi ale omului. Din 2009 administrează proiectul Curaj.TV. De asemenea, Olge Brega este și membru-voluntar al organizației GenderDoc-M. Acesta a mai candidat și anterior la alegerile de diferit nivel: parlamentare din 30 noiembrie 2014, cursa pentru funcția de primar general al municipiului Chișinăului în 2015.
Potrivit declarației de avere, activistul nu a obținut un salariu de la un serviciu permanent, dar venituri ocazionale de la diferite companii. Este vorba de un venit de o mie de roni de la „Uber eats”, 2,6 mii de euro de la Google Ireland Limited, iar din donații de la persoane fizice – aproape 1500 de euro și 1000 de roni. De asemenea, candidatul a obținut venituri de 11 mii de lei din moderarea unei emisiuni, 2,8 mii pentru un traning și 248 de roni pentru organizarea unui referendum. Oleg Brega deține în proprietate o bicicletă cumpărată în 2011 cu 150 de dolari.
Natalia Iațco, candidata Partidului Verde Ecologist, este următoarea pe listă, cu numărul zece. Este politolog de profesie și a lucrat în perioada 2015-septembrie 2018 ca manager în vânzări de asigurări într-o companie italiană. Și-a făcut studiile la Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative, specialitatea Politologie și Limba Spaniolă, din cadrul Universității de Stat. A obținut masterul în Științe Politice la SNSPA, București. În declarația de avere anunță venituri de 14 mii de euro din funcția pe care a avut-o în compania italiană. Deține trei apartamente valoarea totală a cărora depășește un milion de lei, unul dintre apartamente îl deține în proporție de 50%. Natalia Iațco mai declară un bun imobil în sumă de aproape 24 de mii de lei, o mașină de model Honda cumpărat în 2017 cu o mie de euro, două conturi bancare cu peste 1500 de euro și un credit de 169 de mii de euro într-o bancă italiană.
Cu numărul 11 este candidatul independent Leonid Falcaș. Este jurist de profesie și actualmente este barback la Burger & Lobster din Marea Britanie. Este student la London College of Contemporary Arts. A fost stabilit în Rusia în anii 2001-2007, 2009-2015, unde a făcut munci necalificate. În declarația de avere, în ultimii doi ani a obținut peste 52 de mii de euro din funcția pe care o deține. A obținut peste 200 de euro venit dintr-un depozit într-o bancă comercială. Declară o mașină de model BMW cumpărat în 2018 cu valoarea 3500, fără a indica despre ce valută este vorba. Candidatul nu declară că ar deține vreun imobil în proprietate nici în Republica Moldova, nici în Marea Britanie.
Următorul în buletin, cu numărul 12, se regăsește ambasadoarea Republicii Moldova în Italiană rechemată din funcție la sfârșitul anului 2018, Stela Stîngaci. Mai devreme, a fost ambasadoare a Republicii Moldova pe lângă Ordinul Suveran Militar de Malta, dar și reprezentant permanent al Republicii Moldova la Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO). Este licenţiată în drept și în filologie romano-germanică la USM și a făcut studii postuniversitare în relaţii internaţionale la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti după care doctoratul în ştiinţe politice, la Universitatea „La Sapienza” de la Roma, Italia.
În declarația de avere pentru ultimii doi ani, ambasadoarea a obținut 320 de mii de lei din salariu, soțul acesteia, care activează în Procuratura Generală, a primit salariu în sumă de 626 de mii. Din vânzarea unui apartament a obținut 860 de mii de lei, iar din indemnizații – peste 51 de mii de euro. Candidata mai declară un teren agricol valoarea căruia nu o indică. În 2015 a privatizat un apartament de 33 mp cu suma de 66 de mii de lei. Declară un autoturism de model Toyota Rav4 cumpărat în 2007 cu aproape 23 de mii de euro și un BMW cumpărat în 2014 cu doar 4 mii de euro, ambele procurate în Italia. Stela Stîngaci are deschise două conturi bancare în euro (114 897 mii euro) și două în lei moldovenești (23 053 mii lei). De asemenea, candidata are un credit de 52 de mii de euro contractat în 2016.
Ultimul în buletinul de vot este Vasile Calmațui, candidat al Partidului Liberal. Este director al companiei WEXIM din Franța. Originar din Ungheni, locuiește în Paris din 1993. Începând cu anul 2000, fondează o companie care vinde accesorii pentru telefoane mobile. A obținut Licența în Științe Economice la Universitatea Paris XI, și un Master în Informatică cu specializare în inginerie la Universitatea Paris VII. Este membrul organizației moldo-române „LaParis” formată din comunitatea de români din Republica Moldova, România şi regiunea Cernăuţi stabiliți în Paris și împrejurimile acestuia.
În declarația de avere, Vasile Calmațui indică 3 mii de euro din funcția pe care o deține. Din depuneri bancare a obținut venit în sumă de 20 de mii de lei și peste 7,4 mii de euro. Deține șase terenuri valoarea totală declarată a cărora nu ajunge la 17 mii de lei. Deține două apartamente și o casă de locuit pe care le-a primit donație sau moștenire. De asemenea, două localuri comerciale în sumă de peste 500 de mii de euro. Un alt local este indicat în declarație cu suma de 17 mii de euro. Candidatul PL păstrează în conturile bancare peste 140 de mii de lei și aproape 100 de mii de euro.
