/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 765: Atac masiv și copil de 5 ani, rănit. Un avion militar rusesc s-a prăbușit în mare

Decizia motivată a CCM privind hotărârea cu privire la organizarea alegerilor parlamentare anticipate și prezidențiale în aceeași zi

07 iulie 2020, ora 13:11

Reprezentanții Curții Constituționale a Republicii Moldova (CCM) au publicat pe pagina web a instituției decizia motivată pentru hotărârea din 7 iulie, prin care a decis că nu pot avea loc parlamentare anticipate și prezidențiale în aceeași zi.

Circumstanțele cauzei

La originea cauzei se află sesizările depuse de către dnii Vasile Bolea și Sergiu Litvinenco, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

Autorii sesizărilor au solicitat Curții să explice următoarele chestiuni, prin interpretarea articolele 2 alin. (1), 38, 61 alineatele (1) și (3), 78, 85 alineatele (1), (2) și (4), 90 alineatele (1), (2) și (4) din Constituție:

(1) Permite Constituția dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii?

(2) Permite Constituția dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Președintelui Republicii în cazul în care în această perioadă Președintele demisionează și sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea Parlamentului?

(3) Permite Constituția organizarea alegerilor parlamentare și a alegerilor prezidențiale (ordinare sau anticipate) în aceeași perioadă?

(4) Permite Constituția desfășurarea concomitentă a două scrutine în aceeași perioadă?

(5) Care este procedura care trebuie urmată pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate și a alegerilor prezidențiale în aceeași perioadă?

Analiza Curții

I. Cu privire la faptul dacă Constituția permite dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Președintelui Republicii

Curtea a reținut în Hotărârea nr. 29 din 24 noiembrie 2015 că Constituția permite dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii dacă în termen de trei luni a fost imposibilă formarea Guvernului (a se vedea punctul 1 din Dispozitivul Hotărârii). Totuși, Curtea a constatat că interpretarea sa din această Hotărâre a fost dată doar pentru situația în care Președintele Republicii era ales de către Parlament, interpretare care nu este valabilă în prezent, deoarece Președintele Republicii este ales de către popor.

În contextul actual, în care Președintele Republicii este ales de către popor și este necesară menținerea continuității structurilor statului alese de popor și evitarea suprapunerii campaniilor electorale parlamentare și prezidențiale, Curtea a reținut că interdicția dizolvării Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, prevăzută de articolul 85 alin. (4) din Constituție, este aplicabilă.

Caracterul constant al acestei interdicții se explică și prin faptul că în ideea constituantei asupra separației ramurilor puterii, prevăzute de articolul 6 din Constituție, această separare implică ca autoritățile publice alese de popor să fie constituite într-un mod care să împiedice uniformizarea acestora, astfel oferindu-se soluția separării temporale a campaniilor electorale parlamentare și prezidențiale.

Curtea a observat că Legea Supremă interzice explicit și în mod absolut dizolvarea Parlamentului în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii și nu prevede excepții de la această interdicție.

Prin urmare, dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova este interzisă în orice circumstanță.

II. Cu privire la faptul dacă Constituția permite dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Președintelui Republicii în cazul în care în această perioadă Președintele demisionează și sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea Parlamentului

Curtea a reținut că Președintele Republicii are dreptul să demisioneze dacă consideră necesar și această decizie a lui comportă un caracter absolut, fiind calificată drept o circumstanță „voluntară și subiectivă” apărută din proprie iniţiativă. Președintele nu poate fi obligat să-și exercite mandatul contrar voinței sale. În cazul în care acesta renunță la exercitarea mandatului, funcțiile sale sunt preluate, în conformitate cu prevederile articolului 91 din Constituție, în ordine, de Președintele Parlamentului sau de Primul-ministru.

Curtea a reținut că și în cazul exercitării interimatului de către Președintele Parlamentului sau de către Prim-ministru interdicția dizolvării Parlamentului, prevăzută de articolul 85 alin. (4) din Constituție, este aplicabilă. Aceasta deoarece funcția de Președinte al Republicii, în virtutea caracterului său, nu permite intermitenţe și nu se întrerupe, ci continuă a fi exercitată de Președintele Parlamentului sau de Prim-ministru, care dețin interimatul acestei funcții.

Interdicția prevăzută de articolul 85 alin. (4) din Constituție operează indiferent de faptul dacă în ultimele șase luni ale mandatului Președintelui Republicii această funcție este exercitată de Președintele ales sau de persoanele care asigură constituțional interimatul funcției în perioada respectivă.

Așadar, Constituția nu permite dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Președintelui Republicii în cazul în care în această perioadă Președintele demisionează și sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea Parlamentului.

III. Cu privire la faptul dacă Constituția permite organizarea alegerilor parlamentare și a alegerilor prezidențiale (ordinare sau anticipate) în aceeași perioadă

Curtea a notat că Constituția interzice crearea situațiilor în care structurile statului alese de popor să fie lipsite de continuitate, că separarea puterilor presupune ca autoritățile publice alese de popor să fie constituite într-un mod care să împiedice uniformizarea acestora, ceea ce înseamnă interzicerea suprapunerii campaniilor electorale pentru alegerea Parlamentului cu cea pentru alegerea Preşedintelui Republicii. Curtea a observat că în cazul organizării simultane a alegerilor prezidențiale și a alegerilor parlamentare (ordinare sau anticipate) exigențele în discuție nu ar fi respectate.

Prin urmare, Constituția nu permite desfășurarea alegerilor parlamentare și a alegerilor prezidențiale (ordinare sau anticipate) în aceeași perioadă.

IV. Cu privire la faptul dacă Constituția permite desfășurarea concomitentă a două scrutine în aceeași perioadă

Curtea a observat că singura interdicție referitoare la desfășurarea concomitentă a două scrutine electorale privește situația desfășurării alegerilor parlamentare și prezidențiale (ordinare sau anticipate) în aceeași perioadă. Aceasta din urmă rezultă din articolul 85 alin. (4) din Constituție care interzice dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Președintelui Republicii. Cât privește desfășurarea altor scrutine electorale în aceeași zi (e.g. parlamentare și locale sau prezidențiale și locale), Curtea a notat că Constituția nu conține prevederi care ar interzice acest fapt.

Prin urmare, Constituția permite desfășurarea concomitentă a două scrutine în aceeași perioadă, cu excepția desfășurării alegerilor parlamentare și prezidențiale (ordinare sau anticipate).

V. Cu privire la procedura care trebuie urmată pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate și a alegerilor prezidențiale în aceeași perioadă

Curtea a observat că prin această întrebare autorul sesizării i se adresează Curții nu pentru că textul Constituției îi este neclar, ci mai curând pentru a obține o consiliere juridică. Constituția nu-i atribuie Curții o asemenea competență. Prin urmare, Curtea a considerat că acest capăt al sesizării trebuie respins ca inadmisibil.

Hotărârea Curții:

Pornind de la argumentele invocate, Curtea a admis parțial sesizările depuse de către dnii Vasile Bolea și Sergiu Litvinenco, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

Curtea a respins sesizarea nr. 83b/2020 în partea care se referă la întrebarea privind procedura care trebuie urmată pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate și a alegerilor prezidențiale în aceeași zi.

Curtea a interpretat Constituția și a reținut următoarele:

În sensul articolului 85 din Constituție, dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova este interzisă în orice circumstanță.

În sensul articolelor 85 și 90 din Constituție, dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Președintelui Republicii, în cazul în care în această perioadă Președintele demisionează și sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea Parlamentului, este interzisă.

În sensul articolelor 61, 78, 85 și 90 din Constituție, desfășurarea alegerilor parlamentare și a alegerilor prezidențiale (ordinare sau anticipate) în aceeași perioadă este interzisă.

În sensul articolelor 2 alin. (1), 38, 61, 78, 85 și 90 din Constituție, desfășurarea concomitentă a două scrutine în aceeași perioadă, cu excepția alegerilor parlamentare și a alegerilor prezidențiale (ordinare sau anticipate), este permisă.

Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram