La această etapă din dosarul fraudei bancare practic nimeni nu conlucrează cu ancheta. Declarația a fost făcută de șeful Procuraturii Generale, Alexandru Stoianoglo, într-un briefing de presă susținut astăzi. Potrivit procurorului general, „cei implicați în fraudă până în prezent sunt speriați”.
„În schimb, sunt în plină acțiune structurile care ripostează imediat oricărui efort al anchetei. Se exercită influențe asupra celor implicați în procesul investigativ. Figuranților li se oferă suport și consultanță juridică”, a precizat Stoianoglo.
Mai mult, spune procurorul general, sistemul judecătoresc ar fi influențat.
„Nu am ascuns faptul că ne-am ciocnit cu blocaje chiar și pe interiorul procuraturii. Procurori implicați în mușamalizările anterioare pe dosar, își duc ”misiunea” mai departe, iar pentru a-și justifica acțiunile anterioare – continuă să acționeze în detrimentul aflării adevărului. Sunt scurse, controlat, în presă, datele urmăririi penale – totul în favoarea și interesul figuranților și persoanelor cointeresate pe dosar”, a spus Alexandru Stoianoglo.
Procurorul general a trecut în revistă și modul cum a fost furat miliardul, subliniind încă o dată că beneficiarul final al furtului a fost Vladimir Plahotniuc.
„Voi reaminti fabula cazului, pentru a nu lăsa uitării dezmățul din sistemul bancar și fărădelegile instituțiilor statului: 13 noiembrie 2014 – Guvernul Republicii Moldova decide ca toate creditele interbancare, care la acea dată constituia 222 milioane de lei, să fie recuperate instituțiilor financiare.
17 noiembrie 2014 – Ministerul Finanțelor acordă o garanție de stat cu privire la recuperarea banilor. După aprobarea deciziilor, una dintre bănci – a cărei acționară este compania afiliată lui Plahotniuc, în regim de urgență, în decurs de 5 zile, transferă pe conturile băncii falimentate – Banca de Economii, circa 2,3 miliarde de lei.
În realitate, însă, pe conturile Băncii de Economii sunt virate doar 1,2 miliarde de lei, datoria restantă, fiind generată prin metoda „carusel-ului” plasamentelor interbancare fictive. Adică, virarea sumelor pe conturile altor companii, care la rândul lor le plasau din nou la BEM.
Toate acțiunile respective aveau loc cu încălcarea flagrantă a legislației, în lipsa unor raționamente financiare și nu fără implicarea Băncii Naționale. Toate plasamentele financiare reale de pe conturile BEM erau transferate imediat pe conturile unor companii off-shore, după care erau sustrase.
Iar acum, esențialul, deja pe 28 noiembrie 2014, Banca Națională restituie circa 2,3 miliarde de lei pe conturile băncii comerciale, care mai devreme au fost plasate pe conturile BEM. De notat că, noii acționari ai băncii erau în perfectă cunoștință de cauză despre acest fapt, dar totuși, au procurat pachetul de acțiuni, beneficiar al căruia era cetățeanul Plahotniuc. Acest lucru nu era o noutate nici pentru organele de drept, inclusiv pentru Procuratura Anticorupție, care, însă, nu au întreprins nimic”, a spus Stoianoglo.
Șeful Procuraturii Generale a subliniat că spațiul public era ”injectat”, regulat, cu ”doze de minciuni”, oferind aparențe ale anchetării cazului, pe când în realitate, ”firul roșu” al responsabililor de investigarea fraudei bancare era mimarea sau, în cel mai bun caz, deturnarea investigațiilor pe o pistă greșită.
