Până la declararea stării de urgență la 17 martie, autoritățile Republicii Moldova au adoptat măsuri preventive adecvate, în conformitate cu legislația în vigoare și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, iar după declararea stării de urgență intervențiile Avocatului Poporului și rapoartele organizațiilor specializate în domeniul jurisprudenței au scos în evidență că dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) a Republicii Moldova conțin un șir de abateri disproporționate de la normele legale privind accesul la justiție, derogarea de la prevederile Codului de Procedură Civilă, Codului Administrativ, Codului muncii, Codului vamal, etc. Majoritatea acestor abateri și derogări au fost remediate ulterior. Asta se arată în raportul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă „ADEPT” privind monitorizarea crizei COVID-19 în Republica Moldova.
În raport se mai indică următoarele:
– Măsurile de descurajare a încălcărilor restricțiilor din perioada stărilor de urgență, prevăzute de Codului contravențional au fost gândite necorespunzător și ineficient. În pofida faptului că Curtea Constituțională a declarat prevederile articolului în cauză drept neconstituționale, dar și peste trei luni de la decizia respectivă Parlamentul nu a revenit pentru adoptarea unor măsuri adecvate de descurajare punitivă și legală a încălcării restricțiilor impuse în perioada stărilor de urgență.
– Activitatea factorilor decidenți în perioada stărilor de urgență – CSE și Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP), a fost intercalată cu activitatea altor instituții și platforme consultative – Consiliul Suprem de Securitate (CSS) și CUC (Centrul Unic de Comandă). Prin intervențiile frecvente ale celor din urmă s-a adus puțină valoare adăugată la eficientizarea gestionării crizei sanitare, iar prognozele și sugestiile acestora s-au dovedit a fi departe de realitățile ce au survenit ulterior.
– Suprasolicitarea prim-ministrului de a fi concomitent prezent în mai multe structuri și platforme care au sarcina să soluționeze aceleași probleme creează impresia dispersării eforturilor. Astfel, prim-ministru are concomitent mai multe ipostaze: șef al cabinetului de miniștri; președinte al CSE/CNESP în care este reprezentat întreg cabinetul de miniștri; membru al CSS, alături de alți câțiva miniștri; participant la ședințele CUC; participant la ședințele săptămânale cu șeful statului și președintele Parlamentului, toate structurile menționate, formale și informale, fiind implicate în procesul gestionării crizei sanitare.
– Regulamentele de funcționare și adoptare a deciziilor de către CSE și CNESP nu conțin prevederi explicite privind modalitatea de adoptare a deciziilor în cadrul structurilor respective. Nu este clar dacă toți membrii acestor comisii au statute egale pentru participarea la deliberări și adoptarea deciziilor, întrucât o bună parte a membrilor sunt subalterni ai altor membri.
– În procesul de adoptare a deciziilor de către CSE și CNESP au fost încălcate regulamentele de funcționare ale acestora, nefiind publicate procesele verbale ale deliberărilor, așa cum prevăd în mod expres regulamentele.
