Alegerile prezidențiale au trecut. Moldovenii și-au ales pentru prima dată în istorie o femeie președinte, deși niciun sondaj nu o arăta câștigătoare pe Maia Sandu. Toate măsurătorile l-au declarat favorit pe Igor Dodon, iar unele cercetări chiar i-au oferit un avans de 18% față de candidata PAS. Experții spun că sondajele au ajuns o armă de manipulare a opiniei publice. Astăzi vă oferim o analiză a sondajelor din prezidențiale pentru a vedea cât de aproape de adevăr au fost cifrele prezentate de ele, câți bani s-au cheltuit pentru sondaje, dar și cine sunt cei care le fac.
În lunile septembrie-octombrie, la Chișinău au fost prezentate 9 sondaje realizate de 5 companii de cercetare. Nu au fost intervievați cetățeni din regiunea transnistreană și din diasporă, de aceea pentru comparație vom lua doar rezultatele înregistrate de candidați la secțiile de votare din R. Moldova și cifrele prezentate în sondaje din rândul celor deciși pentru cine își dau votul la prezidențiale.
Sondajele care l-au arătat pe Igor Dodon marele învingător, cu un scor detașat de Maia Sandu cu peste 18%, au fost cele realizate de Asociația Sociologilor și Demografilor. Dacă în septembrie un sondaj a arătat că pentru Dodon ar vota 41,6% din alegători, iar pentru Sandu – 26%, în octombrie cifra pentru Dodon s-a mai umflat până la 42,9%. În realitate, potrivit voturilor din primul tur, în interiorul țării, Dodon a avut un avantaj de peste 3% față de Maia Sandu. (Igor Dodon-35,8%, Maia Sandu- 32,2% rezultate la secțiile din R. Moldova)
Asociația Sociologilor și Demografilor, fără comentarii
Cele două studii ale Asociației Sociologilor și Demografilor au arătat chiar și altă ordine a candidaților în clasament. Pe locul trei a fost plasat Andrei Năstase cu un scor de 12,4%, în timp ce la alegeri a luat de 4 ori mai puțin. Renato Usatîi era în clasament cu numai 8,6%, dar a acumulat dublu voturi la secțiile de pe teritoriul R. Moldova.
Președintele Asociației Sociologilor și Demografilor a refuzat să comenteze cifrele, motivând că pregătește o conferință internațională dedicată sondajelor, care va avea loc în luna decembrie la Universitatea de Stat și doar acolo va face o analiză.
Victor Mocanu, președinte Asociația Sociologilor și Demografilor: „Dacă noi o să discutăm în cadrul emisiunilor televizate, asta nu o să fie o analiză, asta pur și simplu o să fie show”.
Potrivit lui Mocanu, cele două studii au fost comandate de filiala de Sud a Asociației Sociologice din Ucraina, dar nu a fost dezvăluit costul cercetărilor și cine le-a finanțat. În spațiul public au apărut acuzații că sondajele ar fi manipulatorii și l-ar favoriza pe Igor Dodon, dar Mocanu a negat acest lucru: „Aceste acuzații grave… Eu de 30 de ani aud cuvintele astea și bravo lor. Dacă suntem criticați, înseamnă că muncim. Asta e părerea subiectivă a cuiva”.
Un alt sondaj, realizat de compania „Intellect Group” în colaborare cu asociația „SPERO” tot l-a plasat pe Igor Dodon cu mult în fața Maiei Sandu, cu un raport de 42% la 24,4%. Și aici în clasament au urmat Năstase, Usatîi și Ivanov.
Directorul companiei dă asigurări că rezultatele cercetării nu puteau fi truncate și are o explicație pentru diferența mare dintre cifre.
Ian Lisnevschi, director „Intellect Group”: „Eu înțeleg societatea, eu înțeleg presa că toți vor fix, până la un procent rezultat. La momentul dat asta nu este posibil…La început dl Dodon era doar un singur candidat care nu avea concurență. Pe dreapta au fost 3 concurenți, pentru că dna Ivanov a început campania doar în septembrie. Startul campaniei a început practic în octombrie. În sondajul acesta practic noi putem vorbi despre un rating al partidului pe care ei încercau sa-l transmită. Ar fi bine să se facă sondajele în fiecare săptămână… Acuzațiile astea eu le percep ca critică bună pentru că casele de sondaje să facă tot posibilul ca să fie practic la egalitate cu situația politică din R. Moldova”.
Alte 3 sondaje au fost realizate de compania „Date Inteligente”, care s-au încadrat în marja de eroare. În studiul prezentat pe 23 octombrie, 36,5% din respondenții deciși au declarat că își vor da votul pentru Igor Dodon, iar pentru Maia Sandu – 30%.
Mihai Bologan, director „Date Inteligente”: „Compania noastră e foarte mulțumită de rezultatele pe care le-am obținut comparativ cu datele finale. Față de alte companii noi am avut o eroare pe fiecare candidat destul de constantă, de circa 2 puncte procentuale ceea ce este explicabil prin însuși faptul că sondajul nu poate prezice exact rezultatele alegerilor, deoarece lucrăm cu o structură diferită a populației față de structura electoratului care vine la alegeri”.
Barometrul Opiniei Publice, cea mai mică abatere
Compania „CBS Research” a realizat două cercetări electorale în octombrie, una la comanda asociației „WatchDog” și alta inclusă în Barometrul Opiniei Publice, prezentat în fiecare toamnă de Institutul de Politici Publice. Și acestea au arătat că bătălia se va da între Igor Dodon și Maia Sandu, primul fiind la o diferență mică de aproximativ 4%. Ambele sondaje au avut cifre mari ale indecișilor, în jur de 30 la sută, provocând critici printre sociologi.
Ion Jigău, director „CBS Research”: „Mulți ne învinuiesc că avem mulți indeciși. Alte companii pun filtre și întrebarea cu cine votează ei filtrează. Acolo nu-i întreabă pe toți. Acei care probabil nu vor ieși la votare sau cu siguranță nu vor ieși la votare nu sunt întrebați și atunci evident că ei au un număr de indeciși mult mai mic ca al nostru”.
Luându-i în calcul doar pe cei deciși, sondajul comandat de „Watchdog” a arătat 40,7% pentru Dodon, 31,9% pentru Maia Sandu și 14,5% pentru Renato Usatîi. Dar Octavian Țîcu a fost plasat în fața lui Andrei Năstase, lucru care nu s-a adeverit la scrutin.
Valeriu Pașa, manager de proiecte, Asociația „WatchDog”: „Noi suntem foarte satisfăcuți de rezultat. În special având în vedere că a fost un sondaj făcut telefonic, având în vedere că trebuie să dea o marjă de eroare ceva mai mare. Am comparat rezultatele din interiorul țării și am avut devieri foarte mici. …- Ceea ce a arătat sondajul „Watchdog”, l-a plasat pe Octavian Țâcu în fața lui Andrei Năstase. Cum comentați această deviere? Noi am mai avut devieri și în cazul lui Renato Usatîi. Asta vine de la discursul public al acestor candidați. Ei au atacat toate sondajele și atunci când concurentul atacă sondajele și spune că astea toate sunt false, susținătorii în mod evident sunt mai reticenți”.
Cea mai mică abatere dintre toate sondajele analizate după primul tur de scrutin a avut-o Barometrul Opiniei Publice. Dacă ne-am referi doar la cei deciși, diferență a fost de 1% în cazul lui Dodon și de 0,3 % în cazul rezultatului de la alegeri obținut de Renato Usatii.
Arcadie Barbăroșie, director Institutul de Politici Publice: „Sondajul a fost realizat cu 3-4 săptămâni înainte de alegeri. Asta este foarte mult. În patru săptămâni lumea se convinge de fapt pentru cine să voteze”.
Pronosticuri după primul tur al alegerilor
Să vorbim și despre sondajele realizate după primul tur al alegerilor. Trei companii au încercat să afle cine are mai multe șanse să ajungă șef de stat.
Sondajul telefonic realizat de „CBS Consulting” la comanda asociației „WatchDog” și Institutului de Politici Publice a arătat-o pe Maia Sandu învingătoare. Din totalul respondenților deciși, 51,5% au spus că ar vota pentru candidata PAS, iar 48,5% au optat pentru Dodon.
Pe de altă parte, sondajul Asociației Sociologilor și Demografilor l-au arătat pe Igor Dodon favorit, dar la distanță de numai un procent față de Maia Sandu. Din cei deciși, 50,5% au spus că vor vota pentru Dodon.
Compania „Date Inteligente” a prezentat Barometrul Electoral pentru luna noiembrie, dar nu a făcut public pronosticul pentru al doilea tur de scrutin. Cei interesați au putut afla rezultatele doar contra cost.
Mihai Bologan, director „Date Inteligente”: „Datele prezentate de sondaje în turul doi au fost folosite în scop manipulativ de către un candidat și alt candidat. Au fost alte două sondaje. Unul îl dădea câștigător pe Igor Dodon, respectiv asta a fost utilizată de staful său, alt sondaj o dădea câștigătoare pe Maia Sand,. iarăși se manipula în direcția cealaltă. Noi am evitat să ne includem în hora asta a manipulărilor. Noi ne-am făcut anumite concluzii și cred că a fost o decizie corectă să nu prezentăm aceste date”.
Cât costă sondajele?
Deși unele sondaje au depășit cu mult marjele de eroare asumate, iar altele sunt mai aproape de adevăr, fiecare cercetare a costat bani, și nu puțini. Unii au avut finanțatori, iar alții au cheltuit din bugetul propriei companii. Am încercat să aflăm cât au costat sondajele.
Ian Lisnevschi, director „Intellect Group”: „Un sondaj foarte bun, sinecostul lui iese mai puțin de 3000, în jur de 2000 de euro. Sondajele politice noi le folosim ca publicitate”.
Valeriu Pașa, manager de proiecte, Asociația „WatchDog”: „Noi am achitat pentru întregul sondaj 6000 de dolari. Asta este parte a unui proiect pe care-l finanțează Ambasada Statelor Unite a R. Moldova”.
Mihai Bologan, director „Date Inteligente”: „Noi includem blocul socio-politic în sondajele de tip omnibus. Am încercat să facem o estimare a costurilor din total cost per sondaj. Compania noastră cheltuie între două și trei mii de euro pentru un sondaj anume pentru partea de bloc politic”.
Arcadie Brbăroșie, director Institutul de Politici Publice: „Cercetarea aceasta a fost finanțată de Fundația Soros Moldova și de Serviciul de Cooperare al Elveției în Moldova. Compania și-a formulat prețul ei atunci când a câștigat licitația. Eu gândeam că acesta este un secret comercial…Dar ok, prețul nu depășește 15 mii de dolari”.
Cum se lucrează la sediile companiilor de cercetare
Echipa „Cutiei Negre” s-a cerut și în ospeție la sediile companiilor de cercetare pentru a vedea în ce condiții lucrează și cum sunt dotate tehnic. La „CBS Research” și „Date Inteligente” am văzut call-centre bine dotate de unde sună operatorii și tabletele folosite în teren.
Ion Jigău, director „CBS AXA”: „Aici vedeți call-centrul nostru. În această sală sunt 24 de locuri de muncă și sunt încă aproximativ 10 locuri de muncă mai sus…Serverul la noi avem sus la etaj și sistemul de soft pe care lucrăm în cabină este în Bulgaria, Sofia”.
La sediul „Intelect Group” era doar o sală de ședințe, dar lipsea tehnica. Directorul companiei ne-a spus că nu au un call-centru amenajat, fiind utilizate la sondaje telefoane mobile, care se păstrează împreună cu tabletele într-un loc securizat.
Asociația Sociologilor și Demografilor a refuzat să ne primească la sediul instituției.
Experții vorbesc despre manipularea alegătorilor prin sondaje
Analiza sondajelor arată că acestea, în mare parte, nu sunt relevante în raport cu opțiunile finale ale votanților. De ce totuși se fac atâtea cercetări și se cheltuie bani buni pentru asta? Experții spun că sondajele ajung un instrument de manipulare a opiniei publice.
Ludmila Andronic, expert în comunicare: „Și americanii și francezii și multe alte democrații folosesc la maximum resursele pe care le oferă sondajele de opinie doar că ele sunt în primul rând instrumente de gestionare internă a campaniilor electorale. Noi așa am luat un obicei, cam deranjant, de a prezenta rezultatele sondajelor de parcă acestea ar fi o diagnoză exactă a societății. Încercarea eu o înțeleg. Este o încercare de a manipula opinia publică pentru că de fapt a prezenta niște cifre statistice într-un anumit context bine gândit din punct de vedere al comunicării înseamnă a manipula. După mine, ele nu influențează într-o măsură atât de mare decizia pe care o ia alegătorul sau cel care încă nu știe cu cine să voteze”.
Sondajele din ziua alegerilor
Chiar dacă experții sunt de părere că sondajele prezentate în campania electorală au un scop manipulator și sunt date publicității pentru a influența în vreun fel alegătorii, se prezintă totuși cercetări și în ziua alegerilor, când nimic nu mai poate influența votanții. Pe 1 noiembrie au fost realizate două sondaje telefonice, de tip after-poll, iar în cel de-al doilea tur de scrutin a fost un sondaj telefonic și unul de tip exit-poll.
La sondajul realizat pe 1 noiembrie de „SBC Research” la comanda asociației WatchDog.md și Institutului de Politici Publice au participat 1 865 de persoane care fusese la vot și au acceptat să răspundă la întrebările operatorilor. În total, au fost contactați 6154 de alegători între orele 12:00 și 21:30. Doar 3096 de persoane votaseră în momentul apelului. Marja de eroare anunțată a fost de +/-2,3%, dar în final a avut o abatere mai mare față de rezultatele înregistrate la scrutin. Vedeți mai jos cum au fost cifrele anunțate de sondaj pentru fiecare candidat.
Valeriu Pașa, manager de proiecte, Asociația „WatchDog”: „În primul tur noi am arătat foarte bine diferența între candidați. Am avut o singură deviere puternică în cazul lui Renato Usatîi din simplul motiv că susținătorii lui erau reticenți față de sondaje. Acolo a fost marea eroare care nu a depins de noi și de calitatea desfășurării sondajului. Diferența dintre Igor Dodon și Maia Sandu pe interiorul țării a fost arătată foarte bine, de 3%. Devierea e practic resursa administrativă care este imposibil să o măsori prin sondaje”.
La sondajul realizat de „Intellect Group” au participat 3650 de respondenți, dintre care 8,8% nu au dorit să răspundă la întrebări. Marja de eroare anunțată a fost 3%, dar la fel abaterea constatată după primul tur de scrutin a fost mai mare. Iată cifrele prezentate pe 1 noiembrie de acel sondaj telefonic.
Ian Lisnevschi, director „Intellect Group”: „Când a apărut această idee cu sondajul telefonic eu personal am criticat, pentru că există riscul să ai o marjă de eroare foarte mare. Pentru noi era important să vedem procentul de sinceritate al alegătorilor. Ulterior am insistat pe un exit-poll. Toți se tem, pentru că trebuie să ai experiență ca să-l faci, să ai experți buni. Există și factorul de presiune politică, dar pot spune că am reușit”.
În ziua celui de-al doilea tur de scrutin aceleași companii au prezentat alte două cercetări. Sondajul telefonic realizat de „CBS Research” a arătat 54,7% pentru Maia Sandu și 45,3% pentru Igor Dodon. Exit-pollul realizat de „Intellect Group” a oferit 45,2% pentru Igor Dodon și 54,8% pentru Maia Sandu. Deci ambele sondaje au avut practic același rezultat, datele fiind doar la o diferență de 0,1% în favoarea lui Dodon.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale, Maia Sandu a acumulat în final 57,75% din voturi, iar Igor Dodon 42,25%. Deci, abaterea celor două cercetări realizate pe 15 noiembrie a fost mai mică de 3% anunțate de obicei drept marjă de eroare în sondaje.
Chestionarele completate la exit-poll au fost depozitate în câteva pungi și urmează a fi analizate de experți. „Intellect Group” anunță că vor lucra la analiză atât specialiști din R. Moldova, cât și din SUA, Austria, Ucraina, Rusia, Belarus, Germania, Polonia și România.
Comanditarii celor două after-polluri realizate de „CBS Research” au făcut precizări privind costurile finale ale sondajelor, după ce în spațiul public s-a vorbit despre 125 de mii de euro.
Valeriu Pașa, manager de proiect „WatchDog”: „After-pollurile au fost finanțate de European Endowment for Democracy și Ambasada Regatului Țărilor. În total, proiectul a cuprins un sondaj între tururi și două în ziua alegerilor. Toate împreună au costat în jur de 27 mii de euro, cu tot cu taxe. A fost angajată multă lume, se plătesc salarii, TVA, o bună parte s-a dus în buget de fapt. Am mai cheltuit circa 4000 de euro pentru testarea la Covid a tuturor operatorilor. În spațiul public a fost o eroare. Proiectul despre care noi am anunțat de 125 de mii de euro cuprinde mult mai multe, inclusiv alte cercetări și sondaje pe viitor, nu se reduce doar la ziua alegerilor. Dar s-a produs această eroare și cred că noi trebuia să fim mai expliciți. Era cazul să dăm atunci toate detaliile”.
Compania „Intellect Group” a estimat costul exit-pollului la 20 de mii de euro. Operatorii au completat chestionare la 100 de secții de vot din 77 de localități din R. Moldova.
