Poate fi lipsit de mandat un ales al poporului care a comis ilegalități? Teoretic da! Practica arată însă că niciun deputat, primar, președinte de raion sau consilier, prins în conflict de interese sau incompatibilitate de funcție, nu a fost lipsit de mandat. Cazuri sunt multe. Doar din 2019 și până în septembrie 2020, ANI a obținut decizii definitive de eliberare din funcție a peste 100 de primari, președinți de raioane și consilieri locali, dar niciunul nu s-a clintit din fotoliu. Metode de eschivare sunt multe, iar delicvenții – creativi. Astăzi, pe rolul instanțelor de judecată sunt două dosare care îi vizează pe doi actuali deputați – Grigore Novac și Alexandr Nesterovschi, care riscă să-și piardă mandatele pentru încălcări constatate de ANI. Temerea inspectorilor de integritate este însă că mandatele deputaților vor expira înainte ca dosarele să ajungă la final și deputații vor rămâne nepedepsiți.  

Socialistul Grigore Novac este acuzat de ANI că are în folosință o casă și a cheltuit mai mulți bani decât a câștigat pe parcursul ultimilor ani. Inspectorul de integritate a stabilit că, între anii 2015 și 2018, deputatul a făcut donații Partidului Socialiștilor în sumă de 358 de mii lei, dar a câștigat mult mai puțin. De asemenea, el nu a putut demonstra proveniența a 83 de mii de euro și 15 mii de dolari pe care i-a indicat ca fiind cadouri la evenimente de familie. În 2015 Novac și-a cumpărat o mașină cu 113 mii lei, deși a obținut venituri de două ori mai mici.

Urmare a acestor încălcări, ANI a sesizat încă în vara anului trecut Procuratura pentru a-l cerceta penal pe Novac pentru fals în declarațiile de avere. În afară de amendă sau un an de pușcărie, parlamentarul riscă să piardă și mandatul de deputat. Șansele sunt însă foarte mici. Novac a contestat în judecată decizia ANI. Deși a trecut mai mult de jumătate de an, la Judecătoria Chișinău nu a avut loc nicio ședință în dosarul deputatului. Trei ședințe planificate au fost amânate din diferite motive. Următoarea va avea loc abia în aprilie. Între timp, în Parlament se vorbește tot mai mult de anticipate, iar Novac ar putea să-și ducă mandatul până la capăt, fără ca ANI să-i aplice pedeapsa.

GRIGORE NOVAC, deputat PSRM: „Eu cred că ei nu au luat în calcul o sumedenie de dovezi de ale mele și de aceea urmează să uzez de dreptul de a o face prin instanța de judecată”.

Deputatul cu afaceri

Același pericol este și în cazul colegului de fracțiune al lui Novac. Socialistul Alexandr Nesterovschi a fost penalizat de Autoritatea de Integritate pe 17 decembrie 2020, pentru încălcarea regimului juridic al incompatibilității. Nesterovschi se face vinovat că a administrat o afacere, deși se afla în funcția de deputat. Controlul ANI a fost inițiat în baza unui material jurnalistic publicat de „Rise Moldova”.

Alexandr Nesterovschi a fondat în 2013 firma „Flama Glamosa”, care deține o agenție de turism în municipiul Bălți și a continuat să fie administrator al companiei după ce a ajuns deputat, în anul 2014. Parlamentarul a semnat în ultimii ani mai multe documente fiscale ale firmei și a efectuat tranzacții cu alte companii. Abia în februarie 2020,  după ce ANI a inițiat controlul, Nesterovschi a transmis administrarea firmei altei persoane.

Potrivit datelor financiare deschise, compania „Flama Glamosa”, în care socialistul deține o cotă parte de 50%, a avut în anii 2018-2019 vânzări în sumă de peste 4 milioane de lei, dar ar fi rămas cu un profit de numai 5 mii de lei după acoperirea cheltuielilor de activitate. În declarațiile de avere din ultimii ani, Alexandr Nesterovschi a indicat dividende în sumă de 25 mii lei de la compania în care este cofondator.

La fel ca și Novac, Nesterovschi a atacat decizia ANI în judecată. Prima ședință a fost programată pentru 19 aprilie. Mandatul său se află la adăpost până se va expune CSJ.

ALEXANDR NESTEROVSCHI, deputat PSRM: „Eu totalmente nu sunt de acord cu decizia ANI, pentru că potrivit legii deputaților li se interzice să lucreze în două locuri concomitent și trebuie să fie doar deputat. Eu oficial nu am fost angajat și nu am primit niciun salariu în afară de cel de deputat al Parlamentului…Ca director la mine este angajat un alt om care lucrează oficial și primește salariu. Acolo este director și contabil și alți lucrători”.

Foști deputați, penalizați de ANI după ce au plecat din funcții

Procesele de judecat

ă i-au salvat de pedeapsa ANI prin ridicarea mandatului pe mai mulți foști deputați. Chiar dacă erau decizii și probe clare că aceștia sunt cu probleme grave de integritate, deputații au plecat din Legislativ abia după ce le-au expirat mandatele. În alte cazuri, ANI și-a dat verdictul numai după ce deputații cu încălcări și-au încheiat activitatea.

Ex-deputatul liberal-democrat, care a migrat apoi la Partidul Democrat, Nicolae Juravschi, a fost penalizat de ANI pe 30 octombrie 2020, după ce îi expirase deja mandatul de parlamentar. Deși ANI a primit o sesizare în privința lui Juravschi încă în 2016, abia peste 3 ani a fost inițiat un control și a mai trecut un an până la emiterea actului de constatare, care spune că ex-deputatul a admis o incompatibilitate de funcții, fiind concomitent și parlamentar, și președinte al Comitetului Național Olimpic al R. Moldova.

ANI a cerut ca Juravschi să fie decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică timp de 3 ani, care vor începe să curgă de la data la care va rămâne definitiv actul de constatare. Dar în noiembrie anul trecut, ex-deputatul s-a adresat în judecată. Până astăzi nu a avut loc nicio ședință pe acest dosar. Anul acesta, lui Juravschi îi expiră și mandatul de președinte al Comitetului Național Olimpic. El intenționează să candideze pentru un nou mandat la Comitet și poate fi reales, deoarece funcția de președinte al CNO nu este una de demnitate publică și nu este vizată de interdicția ANI.

Nicolae Juravschi nu a fost de găsit pentru a ne oferi un comentariu la subiect. Săptămâna trecută a fost plecat într-o deplasare în afara țării.

Un alt caz este al fostului deputat liberal-democrat Nae Simion Pleșca, care de asemenea a trecut în 2017 în tabăra democraților. În decembrie 2020, ANI l-a acuzat de încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor. Inspectorul de integritate a stabilit că familia fostului deputat a cheltuit timp de patru ani cu aproape un milion de lei mai mult decât a câștigat. În privința lui Nae Simion Pleșca ar urma să fie aplicată interdicția de a ocupa funcții publice timp de 3 ani, dar și el a mers în judecată.

În actul de constatare de la ANI s-au comis unele erori și a fost contestat în contencios. Constatarea ANI, precum că cheltuielile depășesc veniturile obținute, este incorectă. Argumentele mele, confirmate prin documente, demonstrează contrariul actului ANI”, a comentat Nae Simion Pleșca pentru Cutia Neagră.

Solicitare de confiscare a averii nejustificate

Tot pe rolul instanțelor se află un alt dosar prin care ANI cere demararea procedurii de confiscare a averii nejustificate a lui Pleșca. Pe 27 ianuarie curent, Judecătoria Chișinău a respins cererea Autorității de Integritate.

„Instanța a cerut informații suplimentare, inclusiv dacă a fost contestat actul de constatare al ANI. În fapt, potrivit legii 132, nu este necesar de a aștepta rămânerea definitivă a actului de constatare pentru a merge la confiscare. Asta urmează să comunicăm instanței”, a precizat Maria Dastic, purtătoarea de cuvânt a ANI.

De asemenea, ANI a trimis o sesizare la Procuratura Generală prin care a cerut ca Nae Simion Pleșca să fie cercetat pentru îmbogățire ilicită. Procurorii au inițiat un proces penal, dar l-au clasat imediat ce Pleșca a contestat în judecată actul ANI-ului.

ȘTEFAN CIUPERCA, procuror sectorul Buiucani: „Fiind examinat s-a constatat că dumnealui a contestat actul de constatare și respectiv, în acest sens, s-a emis ordonanța de refuz în urmărirea penală, până instanța va face alte constatări”.

În 2017, Ziarul de Gardă a scris despre proprietățile de milioane ale familiei Pleșca, care deține mai multe apartamente şi spații comerciale în centrul Chișinăului și o casă de 300 metri pătrați, amplasată la intersecția străzilor Sfatul Țării și Columna. Pleșca își mai construia o casă de lux la Sociteni, Ialoveni și conducea un Mercedes de lux care valora pe piață circa 70 de mii de euro. În 2013, Centrul Național de Integritate, actualul ANI, a verificat averea lui Nae Simion Pleșca, după ce acesta a cumpărat mai multe imobile, dar nu a găsit nereguli.

Niciun ales local nu a fost demis în urma constatărilor ANI

Nu numai deputații pot rămâne nepedepsiți pentru încălcările stabilite de ANI. Este și cazul aleșilor locali, care în loc să rămână fără mandate, se adresează în instanțe, unde procesele durează cu anii, exact până li se încheie mandatele.

În ianuarie curent, Autoritatea Națională de Integritate a cerut Oficiului Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat să inițieze proceduri de ridicare a mandatelor a doi primari: Alexandru Ambros, edilul municipiul Ungheni și Dumitru Paladi, care conduce satul Bumbăta din Ungheni. În ambele cazuri, ANI a stabilit conflicte de interese comise de cei doi primari, iar actele de constatare au rămas definitive în urma unor decizii ale Curții Supreme de Justiție.

În cazul primarului municipiului Ungheni, Alexandru Ambros, Inspectoratul de Integritate  a emis un act de constatare a conflictului de interese încă în noiembrie 2018. Controlul a fost pornit după ce portalul „Moldova Curată” a scris că Primăria Ungheni a încheiat în 2015 patru contracte cu firma soției edilului, achiziționând birotică și servicii de tipărire a unor pliante în sumă de peste o sută de mii de lei. Ordinele de plată au fost semnate chiar de Alexandru Ambros. Acesta a explicat că tipografia soției sale a fost aleasă pentru că era unica din Ungheni, dar și din raioanele vecine, care avea utilajul necesar pentru a tipări materialele solicitate de Primărie.

Alexandru Ambros a mai fost penalizat o dată, în 2014, pentru admiterea conflictului de interese la semnarea unor contracte cu firma soției sale, dar a repetat situația. De această dată, ANI i-a cerut demisia, cu aplicarea interdicției de a mai ocupa funcții publice timp de 3 ani. În pofida deciziei CSJ prin care a fost recunoscut actul ANI, Ambros poate sta liniștit încă o vreme. Ca să-i fie ridicat mandatul mai e nevoie să fie parcurs cap-coadă încă un proces de judecată, de data aceasta cu Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat. Instituția s-a adresat pe 2 februarie în instanță, cerând revocarea mandatului de primar deținut de Alexandru Ambros.

ALEXANDRU AMBROS, primar mun. Ungheni: „Eu nu am ce să comentez pentru că este o procedură care merge conform unui scenariu pus la punct. Când zic scenariu nu am în vedere nimic rău, ca să înțelegeți. Totul merge așa cum trebuie să fie. Un primar intră în funcție conform rezultatelor alegerilor, dar printr-o decizie judecătorească și poate să fie înainte de termen eliberat din funcție tot printr-o hotărâre judecătoreasca definitivă”.

Primar cu interdicție de a mai ocupa funcșii publice

Tot ce urmează după deciziile ANI prin care se constată nereguli admise de aleșii locali și se cere revocarea mandatelor, este tras la indigo. Judecățile durează ani, fiind inițiate noi și noi procese. Un exemplu elocvent este cel al primarului socialist din satul Cuhureștii de Sus, raionul Florești. Chiar dacă Valeriu Lupan a fost inclus deja de ANI în Registrul persoanelor care nu pot ocupa funcții publice, primarul continuă să lucreze. Cancelaria de Stat a suferit un eșec în primă instanță, după ce a cerut ridicarea mandatului alesului local.

Autoritatea de Integritate a inițiat un control în privința primarului din Cuhureștii de Sus încă în octombrie 2019, după ce a fost sesizată că Valeriu Lupan și-a angajat soția în calitate de arhivar al primăriei. ANI a constatat un conflict de interese și a cerut ridicarea mandatului de primar și decăderea lui Valeriu Lupan din dreptul de a mai exercita funcții publice 3 ani, dar alesul local se consideră nedreptățit. Acesta afirmă că soția sa lucra deja la primărie când a ocupat fotoliul de primar și doar a fost transferată în altă funcție.

VALERIU LUPAN, primar s. Cuhureștii de Sus: „Devenind primar în luna iunie, prima ce am făcut am transferat-o din perceptor fiscal în funcție tehnică ca arhivar. Eu am emis dispoziția, am acordat la cererea doamnei, deoarece ea a beneficiat de dreptul la concediu și ajutor material. Și am semnat dispoziția. Dar eu totodată m-am consultat. Toate deciziile au fost expediate la Cancelaria de Stat. Eu nu am fost preîntâmpinat precum că încalc legea. Nu văd eu că am încălcat un conflict juridic. Ce înseamnă că, dacă i-au rămas 2 ani de zile până la pensie trebuia să o pensionez că am devenit primar? Doamne ferește! Nu m-am așteptat eu că o să fie așa un act de constatare privind ridicarea mandatului

Actul ANI a fost emis pe 9 ianuarie 2020. Abia peste jumătate de an, pe 2 iunie 2020, inspectorul de integritate a trimis un demers către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat pentru inițierea procedurii de ridicare a mandatului de primar al lui Valeriu Lupan. Instituția s-a adresat la Judecătoria Soroca, dar acțiunea a fost respinsă la finele anului trecut. Judecătorii le-au dat dreptate avocaților primarului care au argumentat că  Oficiul Cancelariei de Stat nu are competenţa să ceară demisia alesului local pentru conflict de interese. Judecătoria Soroca a stabilit că ANI este cea care ar trebui să solicite direct în instanță demisia primarului.

VLADIMIR CEBAN, șef Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat: „Subiectul pe care se retrage mandatul se arată conflictul de interese, dar noi suntem împuterniciți să depunem cereri în instanță de retragere a mandatului când este incompatibilitate de funcții. Din acest motiv, instanța ne-a respins nouă cererea și noi am depus-o repetat la Curtea de Apel. Altă decizie la Curtea de Apel nu există la moment”.

Până astăzi, Autoritatea Națională de Integritate a inclus 54 de persoane în Registrul celor care au interdicție de a ocupa o funcţie publică. Dintre acestea, 27 sunt foști sau actuali aleși locali. În listă se regăsesc și 3 ex-primari care au fost sancționați abia după ce le-au expirat mandatele.

Mai mulți aleși locali, care se consideră nedreptățiți de ANI, așteaptă o decizie de la Curtea Constituțională, care a fost sesizată de primarul Alexandru Ambros. Curtea urmează să verifice constituționalitatea prevederii care permite ridicarea mandatului de primar pentru admiterea unui conflict de interese.

Potrivit rapoartelor ANI, doar pe parcursul anului 2019 și în primele 9 luni ale anului 2020, în urma rămânerii definitive a actelor de constatare, s-a cerut demisia a 197 de persoane, cu aplicarea interdicției de a mai ocupa funcții publice timp de 3 ani. În listă sunt 45 de primari, 4 președinți de raioane și 48 de consilieri locali.

Lege modificată pentru a bloca activitatea ANI

O altă problemă sunt modificările legislative pe care le-au aprobat deputații socialiști, împreună cu cei din Platforma „Pentru Moldova”, la ședința nocturnă a Parlamentului din 16 decembrie 2020. Documentul, contestat la Curtea Constituțională de opoziție, ar putea contribui la faptul ca mai mulți funcționari să scape basma curată după ce au comis ilegalități.

Prin noua lege a fost micșorat termenul în care demnitarii pot fi verificați de ANI după plecarea din funcții. Dacă astăzi, un control poate fi inițiat timp de 3 ani după demisia demnitarilor, noul termen este un an. În plus, în cazul în care un funcționar sau demnitar s-a aflat în incompatibilitate, ANI va putea aplica pedeapsă timp de doar un an de la comiterea faptei ilegale. Adică un an pentru control, adoptarea deciziei și parcurgerea tuturor instanțelor de judecată. În vechea lege nu există un astfel de termen limită. Ținând cont că majoritatea funcționarilor se adresează în instanțe, iar acolo procesele durează ani, sancțiunea cu lipsirea de mandate practic nu va mai putea fi aplicată.

Proiectul pentru modificarea Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate a fost inițiat de un grup de deputați socialiști, printre care și Grigore Novac, sancționat de ANI. L-am întrebat pe deputat dacă modificările la lege au vreo legătură cu actul de constatare al ANI în privința sa.

SINCRON: GRIGORE NOVAC, deputat PSRM: „Este dreptul meu la inițiativă legislativă pe care încă nu l-a anulat nimeni. – Dar ați fi profitat de pe urma acestor modificări? – Nu, pentru că este principiul neretroactivității legii și nu are nicio tangență”.

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Sergiu Litvinenco a sesizat Curtea Constituțională și acțiunea noii legi a fost suspendată, până la soluționarea în fond a cauzei.

Pentru a fi la curent cu cele mai importante știri te așteptăm pe Telegram. Pentru reportaje video și emisiuni ne găsești pe Youtube, pentru fotografii și stories vino pe Instagram, iar pe Tik Tok îți oferim o doză de amuzament


Suntem liberi și scriem pentru tine. Tu meriți! O facem cu pasiune, dedicație și onestitate. Iar pentru a continua, avem nevoie de ajutorul tău!

Susține redacția TV8.md cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon.

Îți mulțumim!