Odată ce presa merge în zona de securitate pentru a documenta probleme sociale, și nu situații ce țin de activitatea militarilor, jurnaliștii sunt bruscați, descurajați, reținuți, si la acest lucru nu reacționează nimeni.
Aceasta opinie a exprimat Director al programului Drepturile Omului Promo-LEX Vadim Vieru în cadrul unei conferințe de presă la IPN, cu tema „Accesul jurnaliștilor în Zona de Securitate”, desfășurată astăzi, 26 februarie, cu participarea realizatorilor emisiunii bilingve ”Dincolo de Nistru” de la TV8, Viorica Tătaru și Andrei Captarenco.
Jurnaliștii au subliniat că relatează istoriile despre viața oamenilor simpli, si nu despre militari. Însă, în timpul filmărilor, localnicii adesea povestesc și se plâng ca sunt intimidați de persoane în uniforme.
„Noi ne facem munca, dar suntem numiți provocatori… atunci când doar încerci sa instalezi camera, în 10 secunde apar oameni în uniformă care singuri se bagă în cadru și încep discuții”, a exemplificat Viorica Tătaru.
„Acolo unde este clar delimitata teritoria postului de pacificatori, nici nu intram. Și oamenii simpli îi ocolesc la maxim”, povestește Andrei Captarenco. Dar, când este vorba despre niște semne desenate pe foi A4, bariere din sticle de plastic, si bare de lemn, care nu seamănă deloc a indicatoare instalate conform legii, nu exista reguli clare.
„Totul depinde de dispoziția omului de la post în ziua respectivă. Niciodată nu știi peste cine poți da… Nicăieri nu este specificat ca trebuie să avem un comportament aparte… Ele (indicatoare improvizate) par a fi niște parodii”, explica Viorica Tătaru.
Pe 9 februarie, jurnalista și colegul său au fost blocați la un post de control din Zona de Securitate, din cauza camerei de bord din automobil. Militarii le-au cerut să șteargă imaginele făcute, fără a face trimitere la vreun act juridic. Jurnaliștii au chemat poliția, au solicitat prezența reprezentanților Comisiei Unificate de Control, însă până la urmă și aceștia le-au recomandat să șteargă imaginile.
Vadim Vieru a punctat faptul că până astăzi și OSCE nu a condamnat acțiunile arbitrare a pacificatorilor în acest incident creat artificial.
In opinia participanților la conferință, cea mai deranjanta este poziția autorităților constituționale.
„Este de condamnat reticența autorităților legitime al statului de drept Republica Moldova în a reacționa prompt și public atunci când drepturile cetățenilor sunt subminate”, a precizat jurista Cristina Durnea.
”Potrivit Constituției Republicii Moldova, statul garantează și asigură fiecărui om dreptul la viată și integritate fizică și psihică, iar libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile. În acest sens, percheziționarea, arestarea, reținerea poate sa aibă loc doar in condițiile și potrivit procedurii prevăzute de lege”, a adăugat experta în dreptul mass-media.
În opinia juristei, din practică reiese că Republica Moldova este incapabilă să asigure cetățenilor săi drepturi garantate prin propria legislație. Condamnabil, ca autoritățile legitime, in special Delegația RM în Comisia Unificata de Control se abțin să utilizeze mijloacele existente de intervenție si acționare în astfel de cazuri.
In aceste circumstanțe jurnaliștii au putut miza doar pe forțele proprii și pe susținerea societății civile – unciile arme disponibile la momentul actual.
”Atunci când jurnaliștii merg în Zona de Securitate să documenteze probleme sociale, ei trebuie să aibă anumite garanții și protecție, asigurate de Constituție și puse în practică de organele de drept, inclusiv poliție”, a notat Vadim Vieru.
”Nu vreau, ca omul cu camera sa fie văzut ca un pericol, eu cred că e mai periculos ăla care are arma la el”, a concluzionat Andrei Captarenco.
Jurnaliștii TV8 cheamă toți colegii din mass-media să fie solidari în apelul către autorități, ca să fie pusă în discuție problema accesul presei în Zona de Securitate în Regiunea Transnistreana.
