Oamenii de știință au identificat peste 70.000 de virusuri, necunoscute anterior, aflate în intestinul uman și care infectează bacteriile care trăiesc în acelaşi mediu, transmite Agerpres care preia un studiu publicat în jurnalul Cell.

Efectele pe care aceste virusuri le au asupra organismului uman sunt deocamdată necunoscute. Microbiomul intestinal, comunitatea de microbi care se formează în sistemul digestiv, îndeplineşte roluri esenţiale în digerarea alimentelor şi în reglarea sistemului imunitar.

Există numeroase studii care corelează dezechilibrele manifestate la nivelul microorganismelor din intestin cu boli ale ficatului, obezitate şi chiar alergii.

Cu toate acestea, medicina cunoaşte şocant de puţine lucruri despre microbiom. Deşi microbiomul include o mare varietate de microorganisme – inclusiv virusuri şi bacterii – studii anterioare s-au concentrat doar asupra bacteriilor din intestin pentru că acestea sunt mult mai uşor de detectat.

În noul studiu, un grup de cercetători a apelat la metagenomică pentru a identifica diferitele virusuri din microbiom. Această metodă implică analiza totalităţii materialului genetic al unei comunităţi de microbi în ansamblu şi apoi cartografierea secvenţelor individuale specifice diferitelor specii.

Ei au analizat peste 28.000 de mostre de microbiom prelevate de la voluntari din 28 de ţări.Acest proces a dus la identificarea genomurilor complete pentru peste 140.000 de specii de virusuri din intestinul uman.

Deşi în intestine trăiesc numeroase tipuri de virusuri, cercetătorii s-au concentrat doar asupra celor care infectează bacterii – virusurile bacteriofage, care ar putea îndeplini un rol central în microbiomul intestinal, spre exemplu, prin transmiterea spre gazdele lor bacteriene a unor trăsături şi caracteristici care le oferă anumite avantaje şi prin influenţarea modului în care aceste bacterii evoluează.

“Iar cum comunităţile bacteriene reprezintă o componentă extrem de importantă a sistemului digestiv, nu este greu să ne imaginăm că (virusurile) bacteriofage ar putea îndeplini un rol cheie în menţinerea unui echilibru sănătos în intestinul nostru”, a declarat Camarillo-Guerrero, coordonatorul acestui studiu şi cercetător la Wellcome Sanger Institute din Marea Britanie, pentru Live Science.

Există însă şi cazuri cunoscute în care bacteriofagele pot provoca boli – spre exemplu, atât difteria (o gravă infecţie bacteriană) cât şi botulismul (o maladie gravă care atacă centrii nervoşi ai organismului) sunt provocate de toxine care sunt codate de genele unor virusuri bacteriofage.

Cercetătorii au publicat genomurile acestor virusuri într-o bază de date denumită “Gut Phage Database” care poate fi folosită pentru studii ulterioare asupra acestor virusuri. “Un genom este ca o matriţă a unui organism. Nivelul de informaţii pe care le putem obţine dacă cunoaştem doar secvenţa ADN a unui organism este foarte mare”, a mai declarat Camarillo-Guerrero.

Pentru a fi la curent cu cele mai importante știri te așteptăm pe Telegram. Pentru reportaje video și emisiuni ne găsești pe Youtube, pentru fotografii și stories vino pe Instagram, iar pe Tik Tok îți oferim o doză de amuzament


Suntem liberi și scriem pentru tine. Tu meriți! O facem cu pasiune, dedicație și onestitate. Iar pentru a continua, avem nevoie de ajutorul tău!

Susține redacția TV8.md cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon.

Îți mulțumim!