Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a că prezentat motivele care au stat la baza deciziei de astăzi, 22 martie, prin care a declarat constituțional decretul privind desemnarea lui Igor Grosu la funcția de premier.
„În cazul în care constată că lipsește o majoritate absolută formalizată care susține un candidat, președintele țării are competența să desemneze un candidat pentru această funcție, chiar dacă majoritatea parlamentară nu este de acord cu propunerea sa”. a declarat Domnica Manole după pronunțarea deciziei.
Vedeți mai jos declarația integrală a președintei CC:
Pe 16 martie 2021, între Președintele Republicii și fracțiunile parlamentare s-au desfășurat noi consultări în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de Prim-ministru. La scurt timp după desfășurarea consultărilor, dna Mariana Durleșteanu, candidatul majorității parlamentare formalizate, a anunțat pe o platformă de socializare că refuză să mai fie candidat pentru funcția de Prim-ministru.
În aceeași zi, Președintele Republicii a emis Decretul nr. 47 prin care l-a desemnat pe dl Igor Grosu în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.
Pe 18 martie 2021, în cadrul unei ședințe plenare a Parlamentului, președintele fracțiunii Partidului Socialiștilor din Moldova a citit o nouă Declarație privind constituirea majorității parlamentare și a invitat Președintele Republicii să se întrunească cu majoritatea parlamentară pentru consultări. Declaraţia în discuție i-a fost comunicată Președintelui Republicii. În aceeași zi, președintele fracțiunii Partidului Socialiștilor din Moldova a citit o Declarație privind constituirea majorității parlamentare în vederea susținerii candidaturii dlui Vladimir Golovatiuc pentru funcția de Prim-ministru. Declarația a fost semnată de 53 de deputați.
Într-un comunicat publicat în aceeași zi pe site-ul Președinției Republicii Moldova s-a menționat, între altele, că noi consultări cu fracțiunile și grupurile parlamentare pot avea loc după consumarea efectelor Decretului nr. 47 din 16 martie 2021.
În hotărârea pronunțată astăzi, Curtea a verificat dacă acest din urmă decret, prin care dl Igor Grosu a fost desemnat în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru, este conform cu articolul 98 alin. (1) din Constituție.
În acest sens, Curtea a analizat:
a) dacă Președintele Republicii a consultat fracțiunile parlamentare până la emiterea Decretului contestat;
b) dacă în urma consultării fracțiunilor parlamentare a fost identificată o majoritate parlamentară absolută formalizată care susține un candidat pentru funcția de Prim-ministru;
c) dacă refuzul dnei Mariana Durleșteanu de a fi desemnată în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru a influențat existența majorității parlamentare absolute formalizate;
d) dacă Președintele Republicii a desemnat un candidat pentru funcția de Prim-ministru în interiorul marjei sale discreționare permise de Constituție.
Curtea a observat că Președintele Republicii a consultat fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de Prim-ministru, până la emiterea Decretului. Așadar, prima condiție a fost îndeplinită.
Curtea a constatat că deputații care constituiau majoritatea parlamentară absolută formalizată prin Declarația din 11 februarie 2021 nu au retras sau nu au anulat în mod explicit această Declarație. Acești deputați nu au renunțat la candidatura dnei Mariana Durleșteanu, care a fost înaintată la funcția de Prim-ministru, nici până la consultări, nici în timpul acestora, nici după finalizarea consultărilor. Prin urmare, Curtea a reținut că după consultarea fracțiunilor parlamentare din 16 martie 2021 a fost identificată o majoritate parlamentară absolută formalizată care susținea candidatura dnei Mariana Durleșteanu pentru funcția de Prim-ministru. Astfel, cea de-a doua condiție a fost îndeplinită.
Curtea a admis că refuzul dnei Mariana Durleșteanu de a mai fi candidat la funcția de Prim-ministru, exprimat public prin intermediul unei platforme de socializare, este valabil și are efect din momentul anunțării, adică din data de 16 martie 2021. În acest sens, Curtea a reținut că din momentul renunțării dnei Mariana Durleșteanu de a mai fi candidat pentru funcția de Prim-ministru, majoritatea parlamentară absolută formalizată prin Declarația din 11 februarie 2021 a încetat să existe.
În jurisprudența sa, Curtea a reținut că, în cazul în care nu este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este obligat ca, după consultarea fracţiunilor parlamentare, să desemneze un candidat pentru funcţia de Prim-ministru, chiar dacă fracţiunile parlamentare nu sunt de acord cu propunerea sa.
Curtea a notat că Decretul contestat a fost emis după ce Președintele Republicii a constatat că majoritatea parlamentară absolută formalizată a încetat să mai existe, ca urmare a renunțării dnei Mariana Durleșteanu de a mai fi candidat la funcția de Prim-ministru. Articolul 98 alin. (1) din Constituție nu fixează termenul în decursul căruia Președintele trebuie să desemneze, după consultarea fracțiunilor parlamentare, un candidat pentru funcţia de Prim-ministru. Acest termen se încadrează în marja discreționară a Președintelui. Marja este limitată de termenul de 15 zile, pus la dispoziţia candidatului desemnat la funcţia de Prim-ministru pentru a cere votul de încredere al Parlamentului, potrivit articolului 98 alin. (2) din Constituție.
Nici refuzul persoanei de a fi candidat la funcția de Prim-ministru din partea majorității parlamentare absolute formalizate, nici faptul că majoritatea parlamentară nu s-a asigurat de convingerea candidatului propus privind menținerea acceptului da a candida nu-i pot fi imputate Președintelui Republicii.
În cazul în care constată că lipsește o majoritate absolută formalizată care susține un candidat, Președintele țării are competența să desemneze un candidat pentru această funcție, chiar dacă majoritatea parlamentară nu este de acord cu propunerea sa.
Mai mult, Curtea a reținut că majoritatea parlamentară absolută a cărei formalizare a fost anunțată după emiterea Decretului contestat beneficiază de suficiente garanții constituționale.
În primul rând, majoritatea parlamentară poate să nu acorde vot de încredere programului de activitate şi întregii liste a Guvernului, vot care va fi solicitat de candidatul pentru funcţia de Prim-ministru.
În al doilea rând, în ipoteza în care expiră termenul prevăzut la articolul 85 alin. (2) din Constituție, majoritatea parlamentară absolută are posibilitatea să abordeze problema învestirii Guvernului în cadrul consultărilor obligatorii cu Președintele Republicii, în cazul dizolvării Parlamentului.
Prin urmare, Curtea a reținut că garanțiile în discuție echilibrează marja discreționară a Președintelui Republicii privind menținerea sau anularea decretului de desemnare a unui candidat pentru funcția de Prim-ministru, în cazul în care anularea este solicitată de o majoritate parlamentară absolută a cărei formalizare a fost anunțată după emiterea decretului.
În concluzie, Curtea a recunoscut constituționalitatea Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 47 din 16 martie 2021 privind desemnarea dlui Igor Grosu în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.
