Centrul pentru Jurnalism Independent din Republica Moldova, alături de alte opt organizații neguvernamentale de media, semnalează că, pe parcursul ultimului an, libertatea presei din Moldova s-a aflat într-un declin alarmant, autoritățile din Sănătate au manifestat reticență în comunicarea cu reprezentanții presei, iar jurnaliștii au continuat să se confrunte cu amenințări și intimidări în timp ce informau cetățenii despre evenimentele de interes public. Concluziile au fost incluse în Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova pentru perioada 3 mai 2020 – 3 mai 2021, document lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, citat de media – azi.md.
Memoriul trece în revistă problemele ce țin de accesul la informație, securitatea jurnaliștilor, aplicarea defectuoasă a legislației sau dificultățile financiare care au afectat presa independentă pe parcursul ultimului an.
„În perioada 3 mai 2020 – 3 mai 2021, libertatea presei în Republica Moldova s-a aflat într-un declin alarmant. Criza pandemică, suprapusă pe instabilitatea politică și criza economică din Republica Moldova, a generat grave repercusiuni asupra sectorului mediatic. Astfel, problemele din anii trecuți s-au amplificat dramatic”, se arată în document. Semnatarii memoriului susțin că, din cauza incapacității autorităților să informeze corect și prompt cetățenii, s-a produs și „poluarea deliberată a spațiului informațional cu falsuri referitoare la situația pandemică”.
Memoriul amintește și despre creșterea numărului cazurilor de agresare verbală și fizică a jurnaliștilor, fiind enumerate atacuri în timpul protestelor, rețineri ilegale, acuzații și exprimări licențioase, precum și acțiuni de chemare în judecată înaintate, în mare parte, în scopul intimidării reporterilor de investigație. „Totodată, numărul alarmant al discursurilor de ură ale demnitarilor de rang înalt la adresa presei, precum și amenințările publice ale acestora, au alimentat starea de insecuritate a jurnaliștilor. (…) Lipsa unei reacții adecvate la aceste cazuri din partea organelor de drept reprezintă factorul determinant în perpetuarea acestor practici”, se menționează în document.
Contextul politic rămâne îngrijorător. Potrivit Memoriului privind libertatea presei, „guvernarea a reușit să transforme numeroase instituții mediatice în cutii de rezonanță a propriilor mesaje, iar presa independentă a fost supusă tacticilor de intimidare ale grupurilor de interese politice. Factorul politic a fost ghidat, preponderent, de scopuri electorale în detrimentul asigurării unei stabilități politice favorabile activității corespunzătoare a mass-mediei”.
Nici cadrul juridic „nu a fost completat cu noi legi necesare domeniului și nici ajustat la nevoile sectorului”, iar mai multe amendamente legislative s-au adeverit a fi „periculoase și contrare standardelor comunitare”. În plus, presa este în continuare vulnerabilă din punct de vedere financiar: „Criza economică, aprofundată de pandemie și de instabilitatea social-politică, a deteriorat grav activitatea și dezvoltarea mass-mediei ca afacere. Lipsa sau fragilitatea independenței economice a majorității instituțiilor mediatice s-a răsfrânt în mod nefast și asupra gradului de independență editorială”.
Memoriul conține un șir de recomandări adresate Guvernului și Parlamentului, care, dacă ar fi puse în practică, ar contribui la protejarea și încurajarea mass-mediei libere, în conformitate cu principiile unei societăți democratice. Printre altele, se recomandă reluarea activității Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media, care să se preocupe de implementarea Concepției naționale de dezvoltare a mass-mediei; diminuarea influenței politicului asupra activității mass-mediei prin lărgirea sectorului presei independente; implementarea politicii publice juridico-economice care să asigure instituțiilor mediatice o activitate în condiții concurențiale echitabile și transparente; dezvoltarea pluralismului mediatic; denunțarea oricărui act de amenințare sau de agresiune în raport cu mass-media și altele.
