Circa 4 la sută din toți cei peste 6 mii de deținuți pe care îi are Republica Moldova au vârsta de 60 de ani și mai mult. Cât de periculoși sunt condamnații în vârstă și dacă trebuie să fie după gratii? I-am adresat această întrebare unui dintre cei mai bătrâni deținuți, în vârstă de 71 de ani, care a acceptat să ofere un interviu pentru echipa noastră de filmare. Ne-a spus că depinde de multe condiționalități, dar și de gravitatea infracțiunii pentru care a ajuns persoana după gratii. În cazul său, pentru că fusese condamnat pentru escrocherie, crede că putea fi pedepsit doar financiar, nu și cu privare de libertate. Ne-a cerut să-i protejăm identitatea, pentru că mama sa, acum în vârstă de 90 de ani, nu știe că este încarcerat. Crede că a plecat peste hotare, să îngrijească de nepoți.
De patru ani, bărbatul din imagini a completat rândurile deținuților vârstnici, care sunt încarcerați în penitenciarele din țară. A ajuns după gratii în 2018, pentru o perioadă de opt ani. A fost condamnat pentru escrocherie, fiind găsit vinovat că nu ar fi returnat o sumă mare de bani unui fost partener, alături de care trimitea fructe în Republica Belarus. Bărbatul susține că a întors aproape toată suma, dar nu a avut cate care să confirme acest lucru. „Da, este o greșeală că nu m-am putut achita la timp. Dar nu am făcut-o intenționat. Nu mă socot criminal. Și nu are pentru ce să îmi fie rușine.”
Dialog între jurnalistă și deținut:
„Dacă dvs ați fi fost cel care face legi, ce pedeapsă v-ați fi dat?”
„Eu cred că ea trebuie să fie rezolvată economic. Statul cu noi cheltuiește, după socotelile mele, 10 mii de lei pe lună. Oameni care... Cred că toți știu că în penitenciare circa 20 la sută sunt nevinovați sau nu în măsura ceea de vinovăție. -Și invers. Afară sunt mulți vinovați, dar care nu ajung încarcerați. -Aceia îs mai mult domni, care au un lucru de prestigiu, în politică, eu știu.”
„Din câte înțeleg, familia nu v-a întors spatele și a înțeles această situație...”
„Ei știu situația, știu că nu sunt un așa criminal cum arată articolul. Nepoții sunt mari, au fost aici de câteva ori. Din Rusia au venit.”
„Mama dvs nu cunoaște că sunteți după gratii. Cu siguranță că v-ați gândit la revederea cu ea. Ce veți face primul lucru?”
„Cred că o s-o pup și fără să vreau o să plâng. Nu i-am spus nimic. În ultima zi când am fost arestat, am fost la dânsa, simțeam... Am rugat sora să nu-i spună, ea crede că eu sunt la nepoți.”
Pe lângă revederea cu mama sa, bărbatul mai are un motiv solid pentru a ieși din închisoare. Are de întors încă o sumă de bani unei persoane căreia chiar îi este dator, dar care nu l-a reclamat în instanță: „Trag nădejde să mă țină sănătatea. Eu nu mă socot vinovat pentru ce stau aici. Dar am un om care eu lui îi sunt dator și el nu m-a dat... Iată față de acela eu sunt vinovat, vreau să ies din închisoare ca să mă revanșez. - Un alt caz? - Da. -Deci vreți să ieșiți ca să acumulați bani, să strângeți bani... ? -Da, pentru că el nu este vinovat.”
Fostul agricultor se gândește la momentul în care va ieși din penitenciar încă din prima zi de la încarcerare. „Teoretic, aș putea până la sfârșitul anului să mă eliberez. Depinde cum vor lucra instanțele judiciare. A ieșit o lege nouă, care micșorează pragul de penalități pe articolul meu. Și atunci trag nădejde să-mi mai scoată un an, pentru că legea are efect retroactiv. Spre sfârșitul anului, sper să fiu liber. -Speranța cea mai mare a dvs acum este să... -Să eliberez teritoriul acesta” , ne spune deținutul.
Datele Administrației Naționale a Penitenciarelor, în închisorile din țară sunt încarcerați, la momentul de față, 237 de deținuți care au peste 60 de ani. Dintre aceștia, 203 sunt bărbați, iar 34 sunt femei. L-am întrebat pe Boris ce crede despre pedeapsa cu închisoarea pentru persoanele în etate. „Ei sunt periculoși pentru societate, trebuie încarcerați? -Știu că în Italia este așa o lege. Știu acest lucru pentru că Berlusconi, când a ajuns la 70 de ani, cu toate miliardele lui, nu cred că e cinstit, i s-au oprit toate investigațiile și a devenit om liber. Am întâlnit peste 80 de ani fără picioare și îl țineau la Soroca, doar cu intervenția părintelui de la biserica, i-au dat drumul. În legea noastră este un articol că de la 60 de ani în sus poți beneficia de eliberare condiționată, dar sunt un șir de condiționalități. Ore de muncă, purtare bună...”
Bărbatul speră să iasă cât mai curând de după gratii. De la Administrația Națională a Penitenciarelor am aflat că dosarul său este verificat de instanța de judecată în vederea aplicării actului amnistiei. Faptul că este printre ei mai bătrâni deținuți nu-i influențează relațiile cu alți condamnați. „Nu poți fi ca un tată și nici nu tinde nimeni să fie ca un tată aici, după gratii. Ori feciori. Dar îmi arată mai mult respect, nu pentru că sunt în vârstă, dar după modul cum mă port și ce fac. Aici, undeva vreo 20% sunt tineri care nu pot scrie, au 8-9 clase și nu pot scrie. Fac eu cereri pentru ei. E păcat pentru moldoveni că am ajuns la așa ceva.”
Și în libertate, și după gratii citește mult. După ce a descoperit operele lui Mihai Eminescu, a găsit o mulțime de paralele între versurile scrise atunci și viața social-politică din Moldova. Ne-a și citit fragmentul care-i place cel mai mult: „Patrioții, virtuoșii, ctitori de așezăminte, unde spumegă desfrâul, în mișcări și în cuvinte. Și apoi, în Sfatul Țării, se adună să se-admire, bulgăroi cu ceafa groasă, negrotei cu nas subțire.”
Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagine de Sergiu Ciubară, montaj de Vlad Glinjan