social

Andreea Josan

22.png

Un preot de la Glodeni, reținut după ce ar fi încercat să violeze un minor. Sătenii, stupefiați: „Om fără minte”

viol preot.jpg

Clipe de coșmar pentru o femeie de la Briceni! Ar fi fost violată de un tânăr care i-a intrat în casă în toiul nopții

viol_72123800.jpg

Caz șocant în Capitală! O tânără de 18 ani a fost violată de un bărbat de 28 de ani, care, a stat închis anterior 10 ani, pentru fapte similare.Totul a avut loc în data de 17 iulie. După comiterea infracțiunii, bărbatul a fost găsit și reținut de către polițiști.În prezent, este cercetat penal în stare de arest pentru viol.&nbsp;Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: <a href="https://t.me/tv8md" target="_blank">t.me/tv8md</a>

Standard

Caz șocant în Capitală! O tânără de 18 ani, violată de un bărbat care a stat 10 ani la închisoare

viol-agresiune-123rf-descopera.jpg

Republica Moldova risipește anual peste 300 de mii de tone de alimente. Cu alte cuvinte, în fiecare an, fiecare moldovean aruncă la tomberon, în medie, 76 de kg de alimente. Potrivit unui raport european, țara noastră se regăsește în topul celor care fac risipă de mâncare. Am discutat cu unii oameni, iar aceștia au recunoscut că aruncă multe produse, în special, din motiv că de fiecare dată cumpără prea multe. Pentru a reduce risipa de alimente, Ministerul Economiei a elaborat un proiect de lege, iar în cel mult trei luni, documentul ar putea intra în vigoare, deoarece a trecut deja de prima lectură, în Parlament.„La nivel mondial, aproximativ o treime din totalurile produselor alimentare se pierd sau se irosesc. Am discutat cu unii oameni care ne-au spus că cel mai des aruncă produse, precum: ouă, lactate, pește, carne, fructe și legume. Totuși, mulți dintre ei, ne-au zis că încearcă să nu facă risipă de alimente, astfel cumpără mai puține produse”.Anual, milioane de tone de alimente ajung să fie aruncate la tomberon. Potrivit unui raport, printre țările care fac risipă de alimente se mai numără țări precum Belarus, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, dar și Republica Moldova. Estimările arată că, zilnic, fiecare moldovean aruncă peste 200 de grame de mâncare. Am discutat cu mai mulți oameni de ce se întâmplă acest lucru. Cei mai mulți dintre ei ne-au spus că principalul motiv este procurarea alimentelor în cantități mai mari decât se consumă:„- Cașcaval, lapte, ceva de genul. &nbsp;- Astea sunt alimentele pe care le aruncați cel mai des, da? Lunar, cam câte kilograme de alimente aruncați? &nbsp;- Nu știu, vreo 15 cred. &nbsp;- Destul de mult, de ce aruncați atâtea? &nbsp;- Pentru că cumpărăm prea multe și nu le mâncăm, de aceea trebuie aruncate”.„Cumpărăm, nu mâncăm și ce ar trebui să facem? Când și cum, când murături, pâine. Poate fi un felul doi, care deja e trecut termenul, dar așa mai mult aruncăm - lactate, pește, salate, fructe, legume. În rest, ne străduim să mai puțin”.Totuși, unii oameni spun că odată cu inflația din țară au început să economisească fiecare leu, dar și mâncarea, așa că se străduie să cumpere mai puține alimente, astfel încât să le ajungă pe o zi - două.„- Nu prea arunc mâncare. Arunc mâncare doar când rămâne ceva în farfuria bebelușului, dar așa încerc să gestionez astfel încât să nu rămână nimic. &nbsp;- Ca de exemplu, astăzi aveți ceva în frigider ce ați arunca? &nbsp;- Nu. De obicei, gătesc pentru o zi și nu prea. &nbsp;- Astăzi aveți ceva în frigider care ar trebui de aruncat? &nbsp;- Cred că o felie de lămâie”. „- Câteodată, dar așa - nu. &nbsp;- Dar astăzi, dacă ați avea ceva în frigider, care ar fi alimentul ce trebuie aruncat? &nbsp;- Cred că nu am, mă strădui să nu fac risipă de alimente”.Chiar și așa, autoritățile consideră că moldovenii aruncă prea multe produse la tomberon, iar pentru a evita acest lucru, Ministerul Economiei a elaborat un proiect de lege privind prevenirea pierderii și risipei de alimente, document care, la sfârșitul lunii iulie, a fost votat în prima lectură, de Parlament. Printre măsurile propuse în acest scop se numără vânzarea promoțională sau la preț redus a alimentelor cu termen de valabilitate la limită, transferul alimentelor, prin donație, către organizațiile beneficiare sau direct consumatorilor din păturile social vulnerabile. Într-o mare parte, asta va reduce risipa de alimente din magazine, dar și cheltuielile organizațiilor caritabile.„Intrarea în vigoare a proiectului de lege urmează să aibă loc la trei luni după data publicării în Monitorul Oficial. Proiectul de lege vine să stabilească criterii pentru donarea produselor alimentare înainte de termenul de valabilitate și stabilirea unui mecanism care să nu permită abuzuri și evaziune fiscală. Astfel încât să poată fi reduse cheltuielile pentru produsele ale căror termene depășesc termenul de valabilitate”, a declarat șef, secția Politici de Dezvoltare a IMM și Comerț, Silvia Neghina.Potrivit aceluiași raport, se estimează că, în Uniunea Europeană, sunt generate, anual, 88 de milioane de tone de resturi alimentare. Mai exact 173 de kilograme pe cap de locuitor.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2022/08/19/4bfc6108-9773-4d4a-9607-4ade31b9e84e_Alimente.mp4" controls=""></video></div></div>

Video

Risipă de mâncare: Un raport arată că fiecare moldovean aruncă anual 76 de kilograme de alimente

sigmund-x7-h2yuZVRs-unsplash (1).jpg

Pe Nistru - cu placa sau caiacul. Așa s-au aventurat, astăzi, pe bătrânul fluviu, zeci de copii și adulți, participanți la un eveniment caritabil, organizat de Hospices of Hope Moldova. Startul s-a dat la plaja de lângă Criuleni, pentru un traseu de circa 23 de km și finișul la plaja de Vadul lui Vodă. Acțiunea este dedicată beneficiarilor de servicii de îngrijire paliativă. Printre participanți la eveniment s-au înscris și doi ambasadori acreditați la Chișinău.Peste 20 de participanți, printre care și doi ambasadori au pornit, astăzi, pe râul Nistru, cu placa sau cu caiacul, în cadrul unui eveniment caritabil, organizat de Hospices of Hope Moldova și SUPmoldova. Au pornit cu toții de la plaja din Criuleni, iar după 23 de km, urmau să ajungă la Vadul lui Vodă. Au avut și două popasuri, pentru revigorare cu băuturi răcoritoare și gustări.„Este ceva nou în Republica Moldova și noi, de fapt, vrem să promovăm modul sănătos de viață. Noi promovăm evenimentele sportive și ne dorim să sensibilizăm opinia publică referitor la necesitatea dezvoltării și consolidării serviciilor de îngrijire paliativă în Republica Moldova”, a declarat directorul executiv, Hospices of Hope Moldova, Lara Moraru.Ambasadorul Marii Britanii spune că l-a făcut să lase treburile de la Ambasadă cauza nobilă a acestei acțiuni.„- Am practicat surfing, acum foarte mulți ani și este prima oară cu Stand Up Paddle. &nbsp;- Aveți și niște frici? &nbsp;- Nu! Știu a înota, deci... cred că nu...”, a menționat Ambasadorul Marii Britanii la Chișinău, Steven Fisher.În schimb, Ambasadorul Ucrainei la Chișinău, care a venit cu soția și cu fiul, a ales caiacul.„- De ce ați ales caiacul și nu placa SUP? &nbsp;- Sincer, eu nu știu cum să manevrez cu placa, dar știu să manevrez caiacul.„Nu am decis cine va vâsli, dar cred că o să hotărâm un pic mai târziu”, a vorbit Ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Marko Shevchenko.„Facem asta pentru un lucru bun, pentru a ajuta oamenii și asta este important”, a mai adăugat soția Ambasadorului Ucrainei, Olesia Shevchenko.Veronica s-a alăturat evenimentului, după ce s-a ciocnit cu un șir de probleme, atunci când bunelul ei, bolnav de cancer, spera la o minune. (SINCRON: VERONICA) „Era foarte greu să găsim o persoană calificată, care să-i acorde acest ajutor, fiind la domiciliu”.„Asta-i ceea ce m-a motivat pe mine personal să mă alătur aceste-i cauze, să o susțin”, a menționat o participantă, Veronica Dragnev-Sacara.Înainte de călătoria pe Nistru, participanții au fost instruiți de către Sergiu Iliescu, fondatorul SUPmoldova:„Asigurăm persoanele cu vestă de salvare, cu saci ermetici, cu instructorul pe traseu. Sunt luate toate măsurile de precauție”.„Cel mai bine, picioarele să fie la nivelul umerilor, găsiți centrul plăcii și începem a vâsli”.Dornici de aventură, participanții la eveniment erau nerăbdători să înceapă cursa:„Avem 23 km de făcut, natura lângă noi, deci emoții pozitive”.„Emoțiile sunt maxime, timpul e frumos. Sperăm să fie o zi reușită”.Un astfel de eveniment este organizat în premieră în țara noastră. Fondurile din acest proiect vor fi destinate pentru achiziția echipamentelor medicale și pentru consolidarea serviciilor paliative acordate pentru circa 250 pacienți. Aceștia fac parte din Rețeaua Națională de Îngrijire Paliativă din Republica Moldova „Hospices of Hope Moldova” și Centrului de zi pentru îngrijiri paliative din orașul Orhei ”Aripile Speranței”.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2022/08/19/9a9f158d-92c9-4645-9b41-3319b20e9e43_Eveniment.mp4" controls=""></video></div></div>

SUP Charity Challenger: Zeci de oameni s-au aventurat pe Nistru cu placa sau caiacul în cadrul unui eveniment caritabil

n248671v16_EVENIMENT CARITABIL.mxf.00_01_53_05.Still001.jpg

1 septembrie bate la ușă, așa că părinții să grăbesc să facă ultimele cumpărături pentru copiii lor, înainte de începerea noului an școlar. Se cumpără de toate și de peste tot, dar cele mai întrebate sunt ghiozdanele, caietele și rechizitele. De asemenea, la mare căutare sunt uniformele școlare și costumele sportive. Cei pe care i-am întâlnit la târgul școlar ne-au spus că, pentru a face aceste achiziții, a fost nevoie să facă și economii, deoarece, în acest an, prețurile bat la buzunar. Comercianții nu sunt de acord cu ei și spun că toate mărfurile se vând la prețurile de anul trecut.Elena Tcaci este mamă a trei copii. Cei mai măricei dintre ei, fiind gemeni, în acest an vor merge în clasa întâi, așa că emoțiile sunt duble. Dar și costurile sunt duble, spune femeia. Deși cheltuielile sunt mari, au luat aproape totul ce este nevoie pentru școlari:„- Am cumpărat cămăși, încălțăminte pentru educația fizică, am luat mape pentru caiete, penare. Mai avem de cumpărat încă pantaloni și plus minus suntem gata de școală. &nbsp;- Bate cumva la buzunar? &nbsp;- Bate, mai ales că dublu, pentru doi, bate la buzunar. Bate binișor. &nbsp;- Sunteți pregătiți de școală? &nbsp;- Da!”.Și familia Raiu a venit la Târgul Școlar ca să cumpere cele necesare pentru fiica lor, care merge în clasa întâi. I-am observat în timp căutau un costum potrivit pentru școală. Și ei s-au plâns de prețuri exagerate:„- Anul întâia la școală și căutăm rucsacuri, dar au prețuri foarte mari. Noi credem că sunt exagerate prețurile anul ăsta. &nbsp;- La ce preț sunt? &nbsp;- 1400, 1200 un rucsac pentru elevi de clasa întâia cred că e prea mult. &nbsp;- Ce urmează să mai cumpărați pentru fetița dumneavoastră? &nbsp;- Rucsac, sacou, în rest parcă am cumpărat. Facem comparație că este de unde de ales, dar sunt și mai ieftin, dar sunt și prețuri exagerate”.O altă familie a venit tocmai din Cantemir în speranța că la Chișinău vor găsi prețuri mai mici. Dezamăgirea lor a fost mare, atunci când au văzut prețurile, dar spun că nu mai au încotro, așa că au luat, totuși, câte ceva:„ - Este o listă mare? &nbsp;- Este destul de mare, hârtie colorată, carton colorat, pixuri, album de desen, acuarelă, plastilină, tot ce e necesar. &nbsp;- Astea urmează să le achiziționați? &nbsp;- Da, iată așteptăm. &nbsp;- Cred că prețurile sunt ridicate? &nbsp;- Da, mă uit așa eu. &nbsp;- Veți lua mai puține dacă preșurile sunt ridicate? &nbsp;- Nu, luăm tot ce e necesar. Deja cum este situația”.Chiar și așa, cei mai mulți dintre comercianți ne-au dat asigurări că prețurile au rămas ca anul trecut. Doar cei care vindeau rechizite au recunoscut că prețurile s-au majorat cu circa 50 la sută:„ Fustițele sunt de la 295 de lei până la 380 - 410 lei. Este și pe albastru - 420, sarafanele de 430, cămășile de la 265 în sus. Prețurile au rămas același”. „- Cum sunt prețurile în acest an? &nbsp;- S-au majorat, foaia s-a scumpit. - Uitați-vă acest caiet costa un leu, acum e un leu și 50 de bani, și așa la tot”.În acest an vor fi organizate Târguri Școlare în toate sectoarele din capitală. Totodată, circa 8 mii de elevi din familiile social vulnerabile din Chișinău vor primi un ajutor material unic în valoare de 700 de lei, pentru a se pregăti de noul an școlar.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2022/08/19/d0238345-8f02-48b0-865e-5d2e6d4e3b62_Trg.mp4" controls=""></video></div></div>

1 septembrie bate la ușă: Părinții se grăbesc să facă cumpărături pentru copii. Prețurile bat la buzunar

element5-digital-OyCl7Y4y0Bk-unsplash.jpg

social

Caz șocant în Capitală! O tânără de 18 ani, violată de un bărbat care a stat 10 ani la închisoare

28 iulie 2022, ora 09:57

Un preot de la Glodeni, reținut după ce ar fi încercat să violeze un minor. Sătenii, stupefiați: „Om fără minte”

Clipe de coșmar pentru o femeie de la Briceni! Ar fi fost violată de un tânăr care i-a intrat în casă în toiul nopții

Abonează-te la știri pe e-mail