12 mai 2022, ora 15:49

Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, a salutat joi, 12 mai, dorinţa liderilor Finlandei de integrare în Alianţa Nord-Atlantică şi le-a promis un proces de aderare "fără probleme" şi "rapid", relatează AFP, citat de Agerpres.

"Este vorba de o decizie suverană a Finlandei. Dacă Finlanda va decide să aplice, ea va fi primită cu căldură în cadrul NATO, iar procesul de aderare se va derula fără probleme şi rapid", a dat el asigurări într-o declaraţie.

Preşedintele şi premierul Finlandei, Sauli Niinisto, respectiv Sanna Marin, s-au declarat joi în favoarea unei aderări "fără întârziere" a ţării lor la NATO, avansând cu paşi mari spre o candidatură care ar urma să fie anunţată duminică.

"Finlanda este unul dintre cei mai apropiaţi parteneri ai NATO, o democraţie matură, un membru al Uniunii Europene şi un contributor important la securitatea euroatlantică", a subliniat Jens Stoltenberg.

"Sunt de acord cu preşedintele Niinisto şi cu premierul Marin în ideea că aderarea la NATO ar consolida deopotrivă securitatea NATO şi a Finlandei", a adăugat el.

"Aderarea Finlandei ar demonstra că uşa NATO este deschisă şi că Finlanda îşi decide propriul viitor", a spus el.

Aderarea Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică "ar contribui semnificativ la securitatea europeană şi ar fi un semnal puternic de descurajare, în contextul în care Rusia duce un război în Ucraina", a subliniat la rândul său preşedintele Consiliului European, belgianul Charles Michel.

Finlanda are o frontieră de 1.300 de km şi un trecut dureros cu Rusia. Invadarea Ucrainei i-a determinat pe finlandezi să susţină aderarea ţării lor la NATO, după ani de neutralitate, pentru a le fi garantată securitatea.

NATO consideră că un atac armat asupra unuia sau mai multor membri ai săi în Europa sau America de Nord ar fi considerat un atac asupra tuturor membrilor. Însă această dispoziţie a Articolului 5 din Tratat nu se aplică şi partenerilor NATO.

04 iunie 2023, ora 21:20

Eforturile de propagandă rusă în Ucraina au eșuat. Federația Rusă nu a reușit să despartă societatea ucraineană, să semene frică și panică. O spune ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Marko Șevcenko, potrivit căruia acest rezultat nu a fost un accident, ci parte dintr-o muncă serioasă și sistematică încă din 2014. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 31 mai a emisiunii „Alternativa” de la TV8.

„Experiența Ucrainei are succes în partea noastră de lume. Iar indicatorul acestui succes este că eforturile de propagandă ale Rusiei au eșuat în Ucraina. Toate încercările de a diviza societatea, de a diviza elitele, de a provoca panică, frică și incertitudine, de a slăbi consolidarea societății - totul a eșuat”, a spus Marko Șevcenko.

Potrivit acestuia, a fost posibil societatea ucraineană s-a consolidat și a reuși să scape de influența puternică a propagandei ruse în urma a 8-9 ani de muncă grea.

„Propaganda rusă a existat pe teritoriul Ucrainei aproape din momentul obținerii independenței, ca și în Moldova. Dar chiar am început să luptăm cu ea abia în 2014. În perioada 2015-2017 s-au luat câteva decizii foarte serioase legate de propaganda pe canale de televiziune, apoi rețele sociale precum Odnoklassniki sau VKontakte.

Apoi, conform legislației, precum și conform deciziilor instanțelor și organelor de stat relevante, resursele de internet care sunt conducătorii propagandei ruse au început să fie blocate, conform unor criterii dezvoltate corespunzător. Pe baza acestora s-a determinat prezența sau absența acestei propagande.

Până în prezent, peste 90% din societate susține eforturile guvernului și președintelui Ucrainei de a rezista agresorului rus, de a apăra alegerea pe care a făcut-o poporul nostru”, a punctat Șevcenko.

TV8.md reamintește că în curând, Republica Moldova va avea o instituție care luptă cu dezinformarea. Inițiativa vine de la președinta Maia Sandu. Noul centru se va numi PATRIOT și va avea menirea să transmită informații veridice și să identifice, să evalueze și să combată dezinformarea.