După ce ajung în spatele gratiilor, deținuții cu dizabilități locomotorii trebuie să facă față unui șir lung de provocări. Legea spune că statul este obligat să le asigure o adaptare rezonabilă în spațiile de detenție. Însă, în multe închisori din țară infrastructură este depășită de timp, fapt ce împiedică aplicarea legii, așa cum arată pe hârtie. Recent, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a comunicat Guvernului cauza unei foste deținute din penitenciarul 13, aflată în scaun cu rotile, care s-a plâns pe încălcarea mai multor drepturi. Urmăriți un reportaj din campania „ÎnțeLEGEm legea”, realizată de TV8, în cadrul programului „Accesul la Justiție în Moldova”.
Tatiana Machina s-a plâns Curții Europene de condițiile nesatisfăcătoare de detenție în Penitenciarul 13. Drumul până aici însă a început în septembrie 2014, atunci când femeia a depus o cerere la Consiliul de Egalitate, în care a invocat eșecul conducerii penitenciarului în care era deținută de a-i asigura accesibilitatea şi acomodarea rezonabilă. S-a plâns, mai exact, de faptul că era deținută într-o celulă supraglomerată cu 14-16 persoane, lipsă de igienă, nu putea merge la duș sau la toaletă, fără ajutor, dormea pe un pat neadaptat și nu putea ieși la plimbarea zilnică.
„De exemplu, în cazul dnei Machina, când mergeam și mă vedeam ca avocat, ea era practic dusă în brațe, în cărucior fiind, de alți deținuți. Acest lucru nu este bine. Și în penitenciarul 13, întâlnirile cu avocații au loc în așa-numitul turn, spre care trebuie să ridici mai multe trepte, care sunt foarte abrupte”, spune directorul de programe, Promo-LEX.
Vadim Vieru este avocatul care reprezintă interesele fostei deținute la Curtea Europeană. Acum aproape trei luni, cazul a fost comunicat Guvernului Republicii Moldova, iar în prezent părțile implicate în proces se află la etapa observațiilor.
„Dumneaiei, la acea etapă, se deplasa în cărucior cu rotile, era plasată în penitenciarul 13 care cunoaștem că este unul foarte vechi, era plasată într-un bloc, la etajul 2. Evident, penitenciarul nu avea o infrastructură adaptată pentru această categorie de persoane”, mai spune avocatul.
Din spusele avocatului, dacă Republica Moldova va fi condamnată la CEDO, aceasta ar fi o premieră reieșind din faptul că plângerea a fost depusă de o persoană cu dizabilitate locomotorie, aflată, la acel moment, în detenție. Vadim Vieru afirmă că în cazul în care deținuților cu dizabilități fizice le sunt încălcare drepturile după gratii pot reclama acest fapt prin două modalități.
„Există fie consiliul pentru prevenirea discriminării, să se adreseze cu o cerere, în cauza Machina așa s-a făcut. Au fost constatări foarte bune în acea decizie a Consiliului de Egalitate. Sau pot să se adreseze direct în instanța de judecată și să constate discriminarea. Reieșind din prevederile Legii 121, statul este obligat să asigure acea adaptare rezonabilă. Persoana se află în detenție și, în legătură cu asta, trebuie stabilite standarde și mai înalte. Odată ce persoana se afla în custodia statului, statul este responsabil de sănătatea și integritatea ei”, a mai adăugat avocatul Promo-LEX.
De la plângerea depusă de Tatiana Machina s-au scurs mai bine de 7 ani. La penitenciarul 13 din capitală, cunoscut pentru infractructura învechită și greu accesibilă, pentru această categorie de deținuți condițiile s-au schimbat între timp. Aici au fost amenajate două celule destinate persoanelor cu dizabilități locomotorii. În timpul filmărilor, în închisoare nu erau deținute astfel de persoane.
Suprafața unei celule este de aproximativ 14 m2. La intrare, podeaua a fost adaptată așa încât persoana în scaun cu rotile să poată intra ușor. La fel, în celulă sunt mai multe dispozitive pentru deplasarea mai ușoară a deținuților.
Și paturile au fost înlocuite.
„Sunt butoane speciale de ridicare, la picioare sau la partea superioară a corpului. Acesta este blocul sanitar, care este dotat cu strictul necesar, adică este scaun special pentru baie, mânere de suport”, spune Elena Madan, șefa interimară a Direcției reintegrare socială din cadrul ANP.
Deținuții care suferă de o dizabilitate fizică sunt asistați de alți condamnați.
„Fiecare deținut are câte un asistent personal din rândul deținuților, care acordă ajutor în toate necesitățile fiziologice ale acestuia. Dacă este necesar să fie scos în curte sau la întâlnirea cu avocatul, la fel, asistentul medical îi acordă suport”, a mai adăugat Elena Madan.
În prezent, în penitenciarele din țară sunt deținute 24 de persoane cu nevoi speciale. Potrivit lui Vadim Vieru, de la Promo-LEX, cele mai depășite de timp sunt închisoarea nr. 13, amplasată în capitală, și cea din orașul Soroca. La polul opus, se află penitenciarul din satul Goian, destinat minorilor.