Război în Ucraina, ziua 221: Mesaj optimist de la Zelenski, cadou din Germania și convoi atacat. UE: "Rusia e pe cale să piardă"

timp liber

Cât ar costa funeraliile reginei Elizabeta a II-a: Estimările presei britanice

19 septembrie 2022, ora 14:52
Distribuie:

Guvernul britanic nu a dezvăluit suma exact pe care o va cheltui pentru cele 10 zile de funeralii, dar o estimare făcută de presă arată că britanicii vor cheltui circa 6 milioane de euro, relatează publicația News Corp. Evenimentul va fi una din cele mai mari adunări de politicieni și membri ai caselor regale pe care Marea Britanie a văzut-o în ultimele decenii, scrie Libertatea.

Ultimele funeralii de stat din Marea Britanie au fost cele ale fostului prim-ministru Winston Churchill, în 1965, dar în ultimii ani au avut loc alte înmormântări care oferă o perspectivă asupra costurilor finale. Spre exemplu, funeralii din 2002 ale Reginei Mamă Elisabeta au costat circa 6,1 milioane de euro, iar cele ale Prințesei Diana sunt estimate la 5,7 milioane de euro. 

Costurile au fost mult mai mici în cazul funeraliilor Prințului Philip de anul trecut, întrucât ceremonia a fost una privată cu doar 30 de invitați pentru a respecta protocolul Covid. Familia Regală britanică primește finanțare guvernamentală numită „subvenție suverană” pentru a sprijini îndatoririle regale „cum ar fi recepțiile și petrecerile” și pentru a acoperi „costurile de funcționare”, care includ călătoriile și întreținerea clădirilor. În exercițiul bugetar 2020/21, monarhia a primit un grant suveran de 86 de milioane de lire sterline (circa 98 milioane de euro). 

Cu toate acestea, costurile generale privind securitatea, protecția poliției metropolitane pentru evenimente și costurile logistice ale administrației locale, cum ar fi închiderea drumurilor, nu sunt acoperite de grant și sunt plătite de guvern.

De ce a fost aleasă Westminster Abbey? 

Nu au mai fost ținute funeralii regale la Westminster Abbey din 1760 de la moartea Regelui George al II-lea, dar tradiția ca acestea să fie organizate la St George’s Chapel din Windsor a fost schimbată acum pentru a simboliza importanței Westminster Abbey în viața Reginei Elisabeta a II-a. Aici a fost încoronată și aici s-a căsătorit cu Philip.

Catedrala gotică are mai bine de 1.000 de ani și a găzduit nenumărate momente istorice semnificative – cel mai recent, nunta Prințului William și Kate Middleton și înmormântările Reginei Mame în 2002 și a Prințesei Diana în 1997. Ea are capacitatea de a găzdui 2.200 de persoane, un număr care ar putea fi atins rapid pentru înmormântarea Reginei Elisabeta a II-a. 

Cele mai costisitoare înmormântări Potrivit sursei citate, una dintre cele mai costisitoare înmormântări a fost cea a fostului președinte american Ronald Reagan din 2004. Prețul a fost estimat al 400 de milioane de dolari. De asemenea, potrivit Yahoo Finance, SUA au plătit 500 de milioane de euro, în 2018, pentru înmormântarea lui George H.W. Bush.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

/LIVE/ Ceremonia de înmormântare a reginei Elisabeta a II-a, zi istorică: Regatul Unit o conduce astăzi pe ultimul drum

19 septembrie 2022, 13:09

/VIDEO/ Maia Sandu, alături de consiliera pe politică externă de la Președinție, surprinse la funeraliile reginei Elisabeta a II-a

19 septembrie 2022, 14:09

Distribuie:
Abonează-te acum la TV8.md pe Facebook, Telegram, YouTube, Instagram și TikTok!

timp liber

Ziua internațională a cafelei: Cele 7 etape în procesul de realizare a lichidului revigorant

01 octombrie 2022, ora 12:03
Distribuie:

Ziua internaţională a cafelei este marcată, în fiecare an, în 1 octombrie, fiind dedicată cafelei şi iubitorilor acestei savuroase băuturi, dar şi milioanelor de oameni implicaţi în lungul proces de producere a acesteia, de la fermieri la specialiştii în prăjirea cafelei şi de la cei care o prepară la proprietarii magazinelor de cafea.

Însă, Ziua internaţională a cafelei marchează şi momentul în care toţi cei implicaţi în procesul de producere a cafelei - de la fermier şi până la consumator - trebuie să se concentreze pe o serie de activităţi de îmbunătăţire continuă pentru un viitor al cafelei. Există şapte etape în procesul de realizare a cafelei, pornind de la boaba de cafea şi până la lichidul revigorant din ceaşcă: culegerea boabelor de cafea, apoi, spălarea, uscarea, separarea boabelor în funcţie de mărime şi calitate, prăjirea acestora, degustarea cafelei propriu-zise (cupping coffe) pentru evaluarea profilului de aromă al acesteia în funcţie de dulceaţă, aciditate, senzaţia produsă în cavitatea bucală, echilibru şi aromă, şi în cele din urmă, savurarea unei cafele. Pentru fiecare dintre aceste etape există persoane special instruite, fiecare cu propria sa expertiză, care joacă un rol extrem de important în producerea cafelei, scrie Agerpres.

Cafeaua se confruntă, în prezent, cu o problemă dramatică, întrucât preţurile pe care producătorii le primesc sunt cu peste 30% sub media ultimilor zece ani, ameninţând mediul de viaţă al fermierilor şi al familiilor lor.

În 2020, criza preţurilor cafelei a fost agravată de pandemia de COVID-19 şi, ca atare, există nu numai o ameninţare serioasă privind mijloacele de trai ale fermierilor de cafea de astăzi, ci şi un risc dramatic al viitorului cafelei, cu un număr tot mai mare de tineri din fermele producătoare de cafea care pleacă din "afacerea familiei" către alte zone şi locuri de muncă pe care le consideră progresiste şi mai profitabile pentru viitorul lor. Mai mult, femeile antreprenoare au fost afectate în mod disproporţionat de aceste provocări, în special în ţările producătoare.

Prima Zi internaţională a cafelei dedicată atât producătorilor, cât şi iubitorilor de cafea, a fost marcată în 1 octombrie 2015, şi a coincis cu cea de-a 115-a sesiune a Consiliului Internaţional al Cafelei (ICC) şi cu primul Forum global al cafelei (GCF), desfăşurat în cadrul Expo Milano (1 mai-31 oct. 2015), un eveniment la care au participat peste 150 de state. Decizia privind stabilirea unei zile internaţionale dedicate cafelei a fost luată de statele membre ale OIC, în martie 2014.

Organizaţia Internaţională a Cafelei a fost înfiinţată în 1963, la Londra, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, deoarece cafeaua verde neprăjită avea o mare importanţă economică şi era una dintre cele mai tranzacţionate mărfuri agricole din lume. OIC administrează Acordul internaţional privind cafeaua (ICA), un instrument important în ceea ce priveşte dezvoltarea cooperării. Primul Acord a intrat în vigoare în 1962 pentru o perioadă de cinci ani. Alte acorduri au fost semnate în 1968, 1976, 1983, 1994 şi 2001. Cel mai recent Acord a fost adoptat de Consiliu în septembrie 2007 şi a intrat în vigoare la 2 februarie 2011. La data de 4 februarie 2020, Organizaţia Internaţională a Cafelei număra 49 de membri, respectiv 43 de ţări membre exportatoare şi 6 ţări membre importatoare (inclusiv Uniunea Europeană).

Etiopia este considerată a fi locul de naştere al arborelui de cafea şi al culturii de cafea. Astăzi, arborele de cafea este cultivat în peste 70 de ţări, în principal în America Latină, Asia de Sud şi Sud-Est, precum şi în Africa.

Distribuie:
Abonează-te acum la TV8.md pe Facebook, Telegram, YouTube, Instagram și TikTok!
TelegramWhatsappViber
Trimite-ne o știre

© 2022 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegram