22 septembrie 2022, ora 18:56

Prim-ministra Natalia Gavrilița și-a început discursul în fața Parlamentului, amintind că niciun Guvern de până acum nu a activat într-o criză atât de profundă. Aceasta a subliniat că cel mai bun titlu al moțiunii de cenzură ar fi „Zero soluții pentru moldoveni, 100% propagandă” și că moțiunea înaintată de BCS este un amestec de minciuni, acuzații ridicole, un „spectacol”.

„Într-un sistem democratic autentic, este nevoie de o opoziție competitivă, care să provoace puterea, să critice, dar nu doar de dragul criticii sau al PR-ului politic, ci pentru a pune umărul la guvernarea țării, propunând soluții care ar putea îmbunătăți viața cetățenilor care i-au trimis în Parlament.

Din păcate, noi nu avem o asemenea opoziție, iar moțiunea de cenzură la care răspund astăzi este o compilație de minciuni care nu denotă doar lipsa de idei și soluții, dar și absența unei pregătiri și competențe profesionale elementare”, a declarat Natalia Gavrilița.

Potrivit prim-ministrei, cei care au înaintat moțiunea vin cu acuzații false în adresa guvernării.

„Așa am ajuns ca în loc să muncim și să rezolvăm problemele oamenilor, trebuie să răspundem unor acuzații absurde, de multe ori false și chiar ridicole pe care opoziția ni le aduce pentru a-și face publicitate pe banii cetățenilor.

Se vede că pentru semnatarii moțiunii, spectacolul este mai important decât munca și cel mai bun titlu pentru această moțiune de cenzură ar fi zero soluții pentru moldoveni, 100% propagandă”, a precizat premierul.

Natalia Gavrilița a trecut în revistă toate acțiunile întreprinse de Guvern pentru a sprijini cetățenii în contextul creșterii prețurilor la combustibili și a inflației, generate de acestea.

„Am revizuit ajutorul social, am crescut salariul minim, salariu minim pe țara de 3000 de lei, am oferit ajutor pentru sezonul rece, am compensat tariful la gaz. Cum s-ar fi descurcat oamenii din țara noastră, dacă nu am fi putut acorda compensații iarna trecută, în mediu 3500 de lei pentru fiecare gospodărie, vom continua să acordăm sprijin. Am crescut fondul de subvenționare în agricultură cu 60 de procente. Am extins cu 40 de procente lista medicamentelor compensate și am extins lista de medicamente compensate, am dotat mai multe spitale cu utilaj medical modern și le-am asigurat cu ambulante noi”, a spus Natalia Gavrilița. 

Prim-ministra a mai spus că Executivul a întreprins toate măsurile pentru a depăși această iarnă.

„În primul rând, o astfel de situație cu prețurile internaționale nici nu a existat. Guvernul Chicu a fost primul care a introdus elementul de preț de piața pentru achiziționarea gazului, acest preț de piață generează acum prețuri mari. Noi am venit cu compensații în factură, acum venim cu un program, bazat pe venituri, dar și cheltuieli. Acum cumpărăm păcură, am cumpărat cărbune, stocăm gaze, avem programul de asigurare cu lemne. Avem un program, care prevede ce trebuie să facă fiecare instituție a statului în parte”.

Natalia Gavrilița a mai spus că „au fost făcute mai accesibile și serviciile publice, au fost reduse prețurile la pașapoarte, a fost lansat serviciul de livrare, prin care oamenii primesc actele de stare civilă direct acasă, inclusiv cei din diaspora. Prim-ministra a mai spus că în bugetul de stat anul 2022 au fost au fost prevăzute peste un miliard de lei pentru proiecte de infrastructură, mai mult decât în anul precedent”.

„Acum întreb pe cei care au înaintat moțiunea, ce vreți să obțineți, agenda cui o faceți, a celor care au furat și au sărăcit țara, iar acum fug de justiție?”, a punctat premierul.

Pe 22 septembrie, în Parlament, urmează să fie o luată privind demiterea sau continuarea activității Guvernului Gavrilița.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

25 septembrie 2023, ora 16:28

Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție au oferit detalii despre dosarul de corupție, în care este vizat și membrul Consiliul Superior al Magistraturii, Iulian Muntean. Informațiile au fost oferite în cadrul audierilor publice, organizate de Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități.  Potrivit celor două instituții, acest dosar a trecut din 2018 prin mâinile a patru procurori și tot atâția ofițeri de urmărire penală. Acum, cauza este în derulare. 

„Cazul respectiv în care este vizat candidatul a fost pornit pe fapt în anul 2018, respectiv în cadrul urmăririi penale el nu a figurat ca bănuit. Au existat alte persoane care au fost cercetate, iar statutul de învinuit a fost stabilit în termen de 3 luni de zile de la percheziții. În acest caz figurează 74 de învinuiți”, a declarat în cadrul audierilor, directorul CNA, Iulian Rusu. 

Potrivit informațiilor oferite de CNA, din cele 74 de persoane, 3 sunt intermediari de bază și 55 sunt asistenți sau profesori din cadrul Academiei și alte persoane. 

În același context, șefa Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități s-a arătat nemulțumită de modul în care a fost derulată ancheta în acest dosar. 

„După mine faptul că o persoană din 2018 se află într-un caz penal cu statutul de învinuit și această cauză nu este transmisă nici în instanță și nu se ia nicio măsură cu privire la statutul acestei persoane, mi se pare foarte grav. Eu cred că acesta nu e singurul dosar care stă la murat, cred că mai sunt multe alte dosare care stau la murat”, a accentuat Stamate.

La rândul lui, Octavian Iachimovschi, adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție a declarat că în 2018, pe acest dosar s-au făcut peste 150 de percheziții, iar de-a lungul timpului pe dosar s-au schimbat 4 procurori și 4 ofițeri urmărire penală.

Amintim că în mai 2018, Centrul Național Anticorupție împreună cu Procuratura Anticorupție anunțat despre percheziții  în birourile și domiciliile mai multor asistenți și profesori ai Academiei de Studii Economice. În cadrul perchezițiilor, au fost depistate liste cu numele unor studenți, sume impunătoare de bani, primite de la aceștia, numele profesorilor care au primit bani pentru organizarea susținerii examenelor, practicii de producție, de licență sau masterat. 

În cadrul anchetei au fost documentați mai mulți membri ai rețelei, au fost prelevate probe audio şi video, în urma cărora s-a reușit acumularea unui amplu material probator care vine să confirme informația preliminară. Pe parcursul documentării, s-a constatat că afacerea de corupție funcționa nestingherit chiar în fața instituției, acolo unde au fost monitorizați cei care formau una dintre principalele verigi a afacerii – mijlocitorii. Aceștia erau responsabili de identificarea unor studenți cu probleme de reușită sau restanțieri, cărora le ofereau ajutor pentru susținerea cu succes a oricărui tip de examen.

Ulterior, contra unor sume de bani, care variau în funcție de complexitatea serviciului, intermediarii mergeau la persoane publice din cadrul ASEM, în principal profesori, și le ofereau o parte din mijloacele financiare primite pentru soluționarea examenelor, o altă parte din bani păstrând-o pentru serviciile de intermediere.

Pe parcursul acțiunilor de anchetă, s-a stabilit că pentru un examen, membrul grupului primea de la student până la 1 000 de lei, nota pentru practica de producție costa între 1000 și 1500 de lei, iar cea mai scumpă era aranjarea susținerii tezei de licență sau masteratul – între 400 si 550 de euro. În consecință, studenții erau evaluați de către profesori fictiv, în mare parte fără prezența fizică la examene.