social

Maria-Emilia Hîncu

Nu lăsați umbrelele acasă în acest weekend! Pe întreg teritoriul țării, sunt prognozate ploi cu descărcări electrice, iar cerul va fi noros. Astăzi, 11 iunie, temperaturile vor oscila între +13 și +29 de grade, iar presiunea atmosferică va fi normală.&nbsp;La noapte, valorile termice ale aerului vor coborî până la +14 grade Celsius în centrul țării, iar la sud și nord vom avea temperaturi de până la +18 grade, respectiv +16 grade.&nbsp;În timpul zilei, temperaturile maxime vor ajunge la +28 de grade în centrul țării.&nbsp;La sud, mercurul în termometre va urca până la +29 de grade Celsius, iar la nord - până la +27 de grade.Pe întreg teritoriul țării, vântul va sufla din nord-est și va avea o viteză de 2-7 metri pe secundă.În următoarele două zile, mai exact, duminică și luni, sunt prognozate ploi de scurtă durată cu descărcări electrice, iar viteza vântului se va intensifica. Marți, 14 iunie, Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozează ploi doar în nordul țării.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2022/06/10/da2db93e-a701-4b4d-95d4-19841a64213e_Screenshot20220610-140621Chrome.jpg"></figure>Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: <a href="https://t.me/tv8md" target="_blank">t.me/tv8md</a>

Standard

/METEO/ Weekend cu ploi și fulgere în toată țara: Temperaturile prognozate în următoarele zile

meteo-ploaie.jpg

În satul Selemet, raionul Cimișlia, unde aproape fiecare familie are pe cineva plecat peste hotare, a fost realizată o hartă a migrației. Autorii au desenat grafic gospodăriile și au înfipt câte un steguleț al țărilor în care sătenii și-au găsit rostul lor în viață. Harta reflectă fenomenul care a luat amploare, în ultimi ani, în toată țara, și care, deocamdată, e greu de oprit. Surprinzător este faptul că, deși, de ani de zile, nu mai sunt în țară, locuitorii din Selemet nu-și uită originile și participă activ la dezvoltarea localității, donând periodic bani.&nbsp;Mătușa Ana din satul Selemet, raionul Cimișlia, fostă profesoară de limbă franceză, are trei feciori.&nbsp;Însă niciunul nu și-a croit viitorul în țara noastră. Rând pe rând, au decis să-și caute un loc de trai mai bun. Și l-au găsit, în Franța.După mai bine de 15 ani de muncă, acum, femeia, spune că feciorii săi și-au cumpărat acolo case, fiecare având și un loc de muncă bine plătit.&nbsp;Deși se bucură sincer de realizările copiilor, totuși are și un regret - îi vede mult mai rar:„Acum cu pandemia nu prea au fost, dar cred că o să vină. Poate acum în iulie, poate o să vină, eu știu. Dar când era pandemia nu i-am văzut.”&nbsp;Nu este singura din mahala, care duce dorul copiilor, spune ea.&nbsp;„E greu, dar așa au venit vremurile ce să facem? Nu doar ai mei sunt plecați. Dacă iei mahala toți sunt plecați. Vecina a plecat chiar și ea în Italia. Aici tot sunt duși în Italia, a rămas cam pustiu.”&nbsp;Iar mătușa Tamara din aceeași localitate ne-a povestit că are un nepot de trei ani, pe care nu l-a văzut niciodată.&nbsp;Feciorul ei locuia în Polonia când a suferit un accident grav și a decedat, iar din cauza pandemiei și a războiului femeia n-a mai reușit să meargă la nepot:„Nora a fost la mort, dar nepoțelul nu. Era vorba să vină vara, dar cum a plecat sau închis hotarele din cauza pandemiei, apoi a început războiul. Nici eu nu am reușit să merg la ei, nici ei nu au putut să vină.”&nbsp;„Acasă vine o dată în an și ca de obicei la noi în Moldova nu ai la ce să rămâi. -De mult timp e plecat? - De cinci ani.”&nbsp;Fenomenul migrației, care a luat amploare în ultimi ani, a lovit practic fiecare localitate din țara noastră.&nbsp;Satul Selemet nu este o excepție. Din cei peste 4000 mii de locuitori, mai mult de 1000 sunt plecați peste hotare.&nbsp;Asociația Baștina din localitate a creat o bază de date cu toți cei care au căutat o viață mai bună în afara țării, dar și o hartă a migrației, unde sunt marcate gospodăriile și drapelele statelor în care au ales să trăiască cei plecați.„Avem peste hotare peste 1200 de persoane în 27 de țări ale lumii. Aici vedeți harta localității Selemet, în fiecare gospodărie dacă observați sunt drapelele țărilor unde sunt plecați ai noștri. Sunt gospodării unde sunt mai multe drapele, dar asta este situația la zi”.Admirabil este însă faptul că cei plecați n-au uitat de baștină și participă activ la dezvoltarea comunității, susține Elena Moraru:„Sunt o mulțime de proiecte, de exemplu foișoare din localitate, răstigniri, drumuri de acces construite cu implicarea diasporei. Pentru că părinții de acasă nu au finanțele necesare, dar cei de peste hotare vin în ajutor, vin cu susținere.”„Cu sprijinul comunității din diaspora a fost reabilitat și muzeul din satul Selemet. În acest an locuitorii plecați peste hotare au pus mână de la mână și au construit această prispă tradițională. Un ajutor important a venit din partea unui locuitor din SUA care a donat 4000 de dolari pentru acest colțișor de rai.”În semn recunoștință, pentru sprijinul acordat, în fiecare an, primăria organizează o tabără pentru picii din diaspora. Timp de 10 zile copii din localitate împreună cu cei veniți desfășoară diverse activități educative și distractive.„Împreună ei învață cultura, tradiția, obiceiul bunicilor de acasă. Învață limbă că unii n-o cunosc. Sunt diferite activități și în localitate și în afara ei.”Conform celor mai recente studii, în ultimii 30 de ani din Republica Moldova au plecat peste 1 milion și jumătate de oameni.&nbsp;Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: <a href="https://t.me/tv8md" target="_blank">t.me/tv8md</a><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2022/06/25/31d29b2c-cbea-46a8-9f88-9cdc9fc3656d_MIGRAIASELEMET.mp4" controls=""></video></div></div>

Video

Harta migrației din Selemet: Cum ajută baștina cei peste 1200 de săteni plecați în 27 de țări ale lumii

Redacția TV8

CERC tv8.md 2.png

În satul Selemet, raionul Cimișlia, unde aproape fiecare familie are pe cineva plecat peste hotare, a fost realizată o hartă a migrației. Autorii au desenat grafic gospodăriile și au înfipt câte un steguleț al țărilor în care sătenii și-au găsit rostul lor în viață. Harta reflectă fenomenul care a luat amploare, în ultimi ani, în toată țara, și care, deocamdată, e greu de oprit. Surprinzător este faptul că, deși, de ani de zile, nu mai sunt în țară, locuitorii din Selemet nu-și uită originile și participă activ la dezvoltarea localității, donând periodic bani.&nbsp;Mătușa Ana din satul Selemet, raionul Cimișlia, fostă profesoară de limbă franceză, are trei feciori. Însă niciunul nu și-a croit viitorul în țara noastră. Rând pe rând, au decis să-și caute un loc de trai mai bun. Și l-au găsit, în Franța.Căutăm de lucru. Vreți să lucrați?&nbsp;După mai bine de 15 ani de muncă, acum, femeia, spune că feciorii săi și-au cumpărat acolo case, fiecare având și un loc de muncă bine plătit. Deși se bucură sincer de realizările copiilor, totuși are și un regret - îi vede mult mai rar.„Acum cu pandemia nu prea au fost, dar cred că o să vină. Poate acum în iulie, poate o să vină, eu știu. Dar când era pandemia nu i-am văzut.”&nbsp;Nu este singura din mahala, care duce dorul copiilor, spune ea.&nbsp;„E greu, dar așa au venit vremurile ce să facem? Nu doar ai mei sunt plecați. Dacă iei mahala toți sunt plecați. Vecina a plecat chiar și ea în Italia. Aici tot sunt duși în Italia, a rămas cam pustiu.”&nbsp;Iar mătușa Tamara din aceeași localitate ne-a povestit că are un nepot de trei ani, pe care nu l-a văzut niciodată. Feciorul ei locuia în Polonia când a suferit un accident grav și a decedat, iar din cauza pandemiei și a războiului femeia n-a mai reușit să meargă la nepot.&nbsp;„Nora a fost la mort, dar nepoțelul nu. Era vorba să vină vara, dar cum a plecat sau închis hotarele din cauza pandemiei, apoi a început războiul. Nici eu nu am reușit să merg la ei, nici ei nu au putut să vină.”&nbsp;„Acasă vine o dată în an și ca de obicei la noi în Moldova nu ai la ce să rămâi. -De mult timp e plecat? - De cinci ani.”&nbsp;Fenomenul migrației, care a luat amploare în ultimi ani, a lovit practic fiecare localitate din țara noastră. Satul Selemet nu este o excepție. Din cei peste 4000 mii de locuitori, mai mult de 1000 sunt plecați peste hotare. Asociația Baștina din localitate a creat o bază de date cu toți cei care au căutat o viață mai bună în afara țării, dar și o hartă a migrației, unde sunt marcate gospodăriile și drapelele statelor în care au ales să trăiască cei plecați.„Avem peste hotare peste 1200 de persoane în 27 de țări ale lumii. Aici vedeți harta localității Selemet, în fiecare gospodărie dacă observați sunt drapelele țărilor unde sunt plecați ai noștri. Sunt gospodării unde sunt mai multe drapele, dar asta este situația la zi.”&nbsp;Admirabil este însă faptul că cei plecați n-au uitat de baștină și participă activ la dezvoltarea comunității, susține Elena Moraru.&nbsp;„Sunt o mulțime de proiecte, de exemplu foișoare din localitate, răstigniri, drumuri de acces construite cu implicarea diasporei. Pentru că părinții de acasă nu au finanțele necesare, dar cei de peste hotare vin în ajutor, vin cu susținere.”„Cu sprijinul comunității din diaspora a fost reabilitat și muzeul din satul Selemet. În acest an locuitorii plecați peste hotare au pus mână de la mână și au construit această prispă tradițională. Un ajutor important a venit din partea unui locuitor din SUA care a donat 4000 de dolari pentru acest colțișor de rai.”În semn recunoștință, pentru sprijinul acordat, în fiecare an, primăria organizează o tabără pentru picii din diaspora. Timp de 10 zile copii din localitate împreună cu cei veniți desfășoară diverse activități educative și distractive.„Împreună ei învață cultura, tradiția, obiceiul bunicilor de acasă. Învață limbă că unii n-o cunosc. Sunt diferite activități și în localitate și în afara ei.”Conform celor mai recente studii, în ultimii 30 de ani din Republica Moldova au plecat peste 1 milion și jumătate de oameni.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2022/06/25/31d29b2c-cbea-46a8-9f88-9cdc9fc3656d_MIGRAIASELEMET.mp4" controls=""></video></div></div>

MIGRAȚIA

migratie.jpg

Săptămâna se încheie cu ploi însoțite de descărcări electrice în nordul țării și temperaturi de până la +28 de grade în termometre. În centru și în sud, cerul se va menține variabil.&nbsp;În centrul țării vor fi între +26 și +29 de grade, iar în sud temperaturile vor oscila între +27 și +30 de grade Celsius.&nbsp;Săptămâna viitoare începe, la fel, cu ploi în nordul republicii. Vor fi între +25 și +30 de grade. În zilele următoare, vremea caniculară se va menține și temperaturile vor crește până la +34 de grade.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2022/06/26/3c7023ec-f0f2-4991-a5cc-b1f459a8edf2_cats.jpg"></figure>&nbsp;

Săptămâna se încheie cu ploi însoțite de descărcări electrice în nordul țării. Ce temperaturi ne așteaptă

Weekendul înseamnă dorință de relaxare. Unele mai aproape de Chișinău, altele mai îndepărtate, în țară există și colțișoare de natură mai puțin știute, unde odihna nu vine neapărat la pachet cu îmbulzeala orașului.&nbsp;Echipa&nbsp;TV8.md vă prezintă noi obiective turistice uimitoare:Mănăstirea CondrițaMănăstirea Condrița este situată la marginea satului Condrița din raionul Străşeni.Lăcașul sfânt cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae este amplasat lângă pârâul Catargul.Mănăstirea este una dintre cele mai vechi așezăminte monahale din Moldova.Legenda mănăstirii e legată de numele haiducului Condrea, care a tâlhărit, apoi a căutat pocăință.Un punct de plecare în istoria mănăstirii poate fi considerată data de 7 octombrie 1517.Momentul apariției mănăstirii s-a pierdut în negura vremii, fiind consemnat și anul 1783.Ieromonahul Iosif, împreună cu câțiva monahi, ar fi cei dintâi întemeietori ai schitului Condrița.Condicile și actele însemnate care se păstrau la mănăstire au fost duse de stareții bulgari pe muntele Athos.În 1918, schitul Condrița a fost despărțit de mănăstirea Căpriana și ia numele de mănăstire.În 1947 ea a fost închisă, iar călugării au fost transferați la Mănăstirea Căpriana şi la Mănăstirea Suruceni.Lăcașul sfânt a servit drept sediu pentru o școală de silvicultură până în anul 1960.Ulterior, complexul monahal a fost transformat în tabără de odihnă, deschisă până în anul 1993.În prezent, mănăstirea este în reconstrucție și rămâne a fi un punct de atracție turistic și spiritual.Distanța de la Chișinău până la Mănăstirea Condrița este de circa 33 de kilometri.Stejarul lui Ștefan cel Mare de la ScoreniUnul dintre legendarii stejari ai lui Ștefan cel Mare se află lângă Scoreni, raionul Strășeni.Monumentul naturii are peste 500 de ani, fiind printre cei mai vechi copaci din sud-estul Europei.Conform legendei, la umbra arborelui se odihnea domnitorul când venea de la mănăstirea Căpriana.Stejarul pedunculat crește în rezervația Căpriana-Scoreni, iar în anul 2008 a început să se usuce.Arborele este ocrotit de stat prin lege, dar anii, secetele și dăunătorii au afectat grav trunchiul.Minunea naturii poate fi admirată și în 2022, pentru că stejarul domnesc mai are coroana verde.Distanța de la Chișinău până la stejarul secular este de circa 35 de kilometri.„Foc la Ghete” este un nou produs realizat de TV8.md. Autorii proiectului vă prezintă locurile minunate din Republica Moldova, care trebuie vizitate neapărat.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2022/06/24/eb74f2cb-b7b3-420b-b7bb-f8dab88c197f_FOCLAGHETECONDRITASTERAJULLUISTEFANCELAMARE.mp4" controls=""></video></div></div>

social

/METEO/ Weekend cu ploi și fulgere în toată țara: Temperaturile prognozate în următoarele zile

11 iunie 2022, ora 08:30

Abonează-te la știri pe e-mail