Război în Ucraina, ziua 225: Explozii auzite la Kiev. Zelenski anunță noi succese, iar Putin ar pregăti demisia lui Șoigu

social

CSM a eliberat acordul pentru pornirea urmăririi penale în privința unui magistrat de la Judecătoria Buiucani. Iată cine este

22 septembrie 2022, ora 13:42
Distribuie:

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a eliberat acordul pentru pornirea urmăririi penale în privința magistratului de la Judecătoria Buiucani Aureliu Postică, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu. Se întâmplă după ce acum două săptămâni, CSM a eliberat acordul pentru efectuarea perchezițiilor și suspendarea acestuia din funcție. 

Judecătorul este bănuit de îmbogățire ilicită. Am încercat să obținem un comentariu de la Aureliu Postică, însă magistratul nu ne-a răspuns la apeluri. 

 Candidat pentru un fotoliu în cadrul CSM, Aureliu Postică a fost în urmă cu câteva săptămâni subiectul unei investigații „Cutia Neagră PLUS”. Jurnaliștii au scos în vileag că judecătorul deține o avere considerabilă.

Aureliu Postică are în proprietate două apartamente, iar în ultimii ani și-a construit și o casă de lux la Durlești. A reușit să acumuleze bani într-un fond de investiții din Austria și să facă ceva economii pe conturi bancare din Republica Moldova. Veniturile familiei sunt în mare parte din afacerile soției, care deține două companii de consultanță fiscală și juridică.

Casa din orașul Durlești, situată pe un teren de 6 ari, a fost cumpărată de familia Postică la finele anului 2020. Imobilul se afla pe atunci la etapa de construcție, cu un grad de finalizare de 45%. În declarația de avere pentru 2020, magistratul a indicat că a plătit doar 500 de mii de lei pentru casă cu tot cu teren. În următorul an, după ce a fost modificată legea și introdusă obligația de a indica valoarea de piață a bunurilor, Aureliu Postică a estimat doar terenul la 600 de mii de lei, iar casa – deja la două milioane și jumătate de lei. Judecătorul a declarat investiții de 1,2 milioane de lei în casă, pentru materiale de construcție și lucrări de reparație. Astăzi, casa este aproape gata.

Pentru a investi în casă, familia Postică a luat un credit de la bancă de un milion și jumătate de lei, pe care urmează să-l restituie în 20 de ani, la care a adăugat și bani din vânzarea unui apartament.

Pe lângă creditul bancar, judecătorul mai indică în declarații un cont curent în care avea 275 de mii de lei și un alt cont, pe numele soției sale cu peste un milion de lei. 

În afară de banii din conturile bancare, Aureliu Postică mai declară 10 mii de euro pe care i-a depus într-un fond de investiții din Austria. La capitolul cheltuieli pentru anul 2021, judecătorul a mai trecut 105 mii lei, pe care i-a plătit liceului privat Orizont, pentru studiile copiilor. 

Pe de altă parte, familia Postică a avut anul trecut și venituri grase. Judecătorul a câștigat din salariu și activitatea didactica aproape 300 de mii de lei. Iar soția sa a acumulat din afaceri peste un milion de lei.

Diana Postică deține două companii specializate în contabilitate, consultanță fiscală și juridică. Una dintre firme a fost fondată în martie 2021 și a adus venituri de peste 725 de mii de lei chiar din primul an de activitate. Cealaltă companie activează din 2018 și este la fel de profitabilă. 

Jurnaliștii de la „Cutia Neagră PLUS” au aflat că în 2006, pe când lucra în Procuratură, Aureliu Postică și-a cumpărat  un apartament la preț preferențial, într-un bloc din sectorul Ciocana, construit special pentru procurori. Iar peste câțiva ani a obținut gratuit de la Primăria Chișinău un alt apartament, folosindu-se de prevederile Legii Procuraturii, care obligau autoritățile locale să-i asigure pe procurori cu spațiu locativ. Pentru apartamentul de 80 de metri pătrați, cumpărat la preț preferențial, Postică  a plătit doar 436 de mii de lei. În ultima declarație de avere, judecătorul a indicat o valoare de piață pentru acest imobil de 3 ori mai mare – 1,3 milioane de lei.

Judecătorul instanței cu sediul la Buiucani, Aureliu Postică a fost mai întâi procuror, iar de 11 ani activează in sistemul judecătoresc. În ultimii ani, el a judecat câteva dosare care au atras atenția publică, iar soluțiile sale au fost criticate.  Aureliu Postică a activat începând cu anul 2000 în Procuratură, iar în august 2011 a fost numit judecător de instrucție la Judecătoria Orhei. Peste 3 ani, a fost transferat la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău, iar din 2019, activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău. Pe parcursul activității sale, judecătorul nu a fost niciodată sancționat disciplinar, dar a adoptat mai multe decizii controversate. Aureliu Postică a fost președintele completului de judecată care le-a achitat pe cele cinci judecătoare, reținute în 2018 într-un dosar de corupție. Procurorii le învinuiau pe magistrate  că au primit sume de bani în proporții deosebit de mari, pentru a emite decizii favorabile în mai multe dosare aflate în examinare. Procuratura Anticorupție a publicat  și imagini video în care era surprinsă o judecătoare cum număra bani și îi repartiza în plicuri. 

În timp ce judecătoarele au fost achitate de completul condus de Postică, un medic vizat în același dosar de corupție a fost condamnat, după ce și-a recunoscut vina. Medicul a povestit în instanță cum a transmis judecătorilor, prin intermediari, o mită de 2000 de euro, pentru a fi favorizat într-un dosar în care era acuzat de malpraxis, pentru care fost ulterior condamnat.

Aureliu Postică a avut tangențe și cu alte două dosare de rezonanță. A examinat în 2016 și a respins cererea avocaților judecătoarei Domnica Manole, care solicitau anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele magistratei, emisă de fostul procuror general Eduard Harunjen. Precizăm că în 2019, procurorii au renunțat la învinuire în acel dosar, iar Domnica Manole a fost achitată.

O altă decizie a judecătorului Postică a permis reluarea urmăririi penale pe numele avocatei Ana Ursachi. O ordonanță a procurorilor de neîncepere a urmăririi penale a fost anulată peste 17 ani de la emiterea actului, deși termenul de prescripție în astfel de cazuri era de 10 ani. În 2020, dosarul Anei Ursachi a fost clasat, după o evaluare la Procuratura Generală, fiind declarat unul politic.

În prezent, Aureliu Postică are în gestiune un alt dosar de rezonanță, al fostului deputat român, Cristian Rizea, în care acesta este acuzat de fals în declaraţii, la completarea actelor pentru obținerea cetățeniei R. Moldova. Dosarul lui Rizea a ajuns în judecată în primăvara anului trecut și de atunci ședințele au fost amânate pe bandă rulantă. Din 21 de ședințe programate, s-au desfășurat doar 7. Judecătorul ne-a declarat că amânările au fost în mare parte din cauza învinuitului Cristian Rizea, care nu s-a prezentat la mai multe ședințe sau din cauza avocaților săi, care au înaintat diverse solicitări. Totuși, Aureliu Postică crede că lucrul pe acest dosar se mișcă rapid în comparație cu altele și la toamnă ar putea fi emisă o sentință în dosarul lui Rizea. 

Exclusiv! Ce case își construiesc doi dintre candidații la CSM, asigurați anterior cu locuințe de Primăria Chișinău

14 august 2022, 11:08

Distribuie:
Abonează-te acum la TV8.md pe Facebook, Telegram, YouTube, Instagram și TikTok!

social

/VIDEO/ Gavrilița cere Parlamentului prelungirea stării de urgență: „Suntem într-o situație excepțională. Pacea este serios amenințată”

06 octombrie 2022, ora 14:00
Distribuie:

Prim-ministra Natalia Gavrilița a venit la ședința Parlamentului pentru a cere prelungirea stării de urgență cu încă 60 de zile în contextul războiului din Ucraina. Aceasta susține că prelungirea stării de urgență este necesară, deoarece crizele cu care se confruntă nu doar țara noastră se aprofundează, iar acest fapt va permite luarea deciziilor corecte și prompte în scurt timp.

După ce prim-ministra își va încheia discursul, deputații urmează să își exercite votul.

„Suntem într-o situație excepțională cum lumea nu a mai văzut de decenii, situație care continuă cu pierderi majore, cu pierderi omenești. De la 1 octombrie, cantitatea de gaze primite de țara noastră a fost redusă cu 30%, iar acum există riscul sistării totale a furnizării. Aceasta ar pune în pericol și aprovizionare cu energie electrică... Anul 2022 reprezintă un moment istoric, de cumpănă. Ne aflăm în plin proces de transformare a Europei și a întregii lumi, pacea este serios amenințară la fel și criza energetică”, a declarat Gavrilița.

Totodată, aceasta a enumerat proiectele care au fost realizate pe parcursul stării de urgență și a enumerat mai multe decizii care au fost implementate în urma deciziilor aprobate de către Comisia pentru Situații Excepționale (CSE).

„Prin CSE am permis demararea tuturor procedurilor pentru a face rezerve de păcură și de cărbune. În ultimele luni în fiecare lună am negociat ca să nu permitem creșterea prețului la energia electrica, uneori era necesar să luăm o decizie până la sfârșitul zile”, a adăugat premierul.

Natalia Gavrilița a venit și cu un îndemn pentru cetățenii Republici Moldova, să se implice în reconstruirea țării, dezvoltarea acesteia și să susțină parcursul european al acesteia.

Starea de urgență presupune: 

Stabilirea unui regim special de intrare și ieșire din/în țară, regim special de circulație a persoanelor și mărfurilor, expulzarea persoanelor care pot prezenta pericol pentru securitatea statului. 

De asemenea, vor fi interzise manifestațiile în masă, se dispune raționalizarea consumului de alimente și alte servicii de primă necesitate. 

Se interzice demisia lucrătorilor cu excepția cazurilor prevăzute de actele normative. 

Implicarea cetățenilor pentru servicii de interese public, accesarea și gestionarea asistenței internaționale pe durata stării de urgență.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

/VIDEO/ Ultima oră! Guvernul a aprobat prelungirea stării de urgență cu încă 60 de zile. Gavrilița: „Este recomandarea CSE”

05 octombrie 2022, 15:10

Distribuie:
Abonează-te acum la TV8.md pe Facebook, Telegram, YouTube, Instagram și TikTok!
TelegramWhatsappViber
Trimite-ne o știre

© 2022 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegram