Rusia nu are în prezent suficiente trupe la granița cu Ucraina pentru a efectua o invazie pe scară largă sau de a ocupa Ucraina, potrivit experților occidentali și înalților oficiali de la Kiev. Oficialii și experții spun că mai multe elemente lipsesc pentru o invazie la scară largă, în ciuda mișcărilor recente de trupe, notează The Guardian.
Ei cred că un atac rusesc în viitorul apropiat este puțin probabil, în ciuda unei acumulări fără precedent de aproximativ 125.000 de soldați ruși și a exercițiilor militare care urmează să aibă loc luna viitoare în Belarus, la o distanță scurtă de capitală.
Într-un articol publicat luni, 24 ianuarie, fostul ministru al apărării al Ucrainei Andrii Zagorodniuk a spus că Kremlinul nu a adunat încă cele câteva sute de mii de soldați, necesari unei operațiuni de amploare, la graniță și pe teritoriul rus din spatele liniei de front.
Mai multe elemente pentru o invazie lipseau, a argumentat el. Acestea includ crearea şi testarea unei administraţii pe timp de război, desfăşurarea şi echiparea spitalelor mobile.
„Dacă Rusia făcea pregătiri pentru o invazie la scară largă, ar fi fost mult mai vizibil”, a spus Zagorodniuk, într-o lucrare scrisă împreună cu colegii din grupul său de reflecție de la Kiev, Centrul pentru Strategii de Apărare.
Analiza lor este susţinută şi de alte voci, precum Konrad Muzika, un expert în informaţii open source şi preşedintele Rochan Consulting, care estimează numărul grupurilor tactice, cea mică unitate operaţională din armata rusă, la 66 sau 67, din care 11 au fost mutate în Belarus.
Rusia ar avea nevoie de cel puţin 100 de astfel de batalioane pentru o invazie pe scară largă, potrivit experţilor americani, în timp ce analiştii occidentali familiarizaţi cu dificultăţile întâmpinate în războiul din Irak sunt de părere că ar fi nevoie de un număr cel puţin dublu de grupări de luptă.
O asemenea forţă necesară ar putea fi acumulată „dacă menţin ritmul curent, în două sau trei săptămâni”şi dacă trupele aeropurtate sunt duse mai aproape de graniţă, spune Muzika, care e totuşi sceptic că batalioanele sunt la capacitate deplină, având o medie de 800 de militari.
„Imaginile prin satelit arată că sunt prea puţine corturi”, precizează el, citează adevărul.
Dacă preşedintele rus ar vrea să lovească capitala Kiev cu un atac-fulger, ruta cea mai directă ar fi prin Belarus. Totuşi, un atac asupra unui oraş cu peste trei milioane de locuitori înseamnă asumarea riscului unui număr mare de victime civile.
Apoi, se pune problema a ceea ce ar presupune din punct de vedere logistic o invazie de atare proporţii: Rusia n-a mai întreprins ceva pe o asemenea scară de la al doilea război mondial.
Nick Reynolds, analist la centrul de reflecţie Rusi, e părere că dificultăţile logistice ar fi considerabile.
„Mă îndoiesc de abilitatea lor de a se coordona la asemenea scară”, spune el, adăugând că o problemă ar fi aprovizionarea.
„Unităţile ruse au tendinţa să menţină stocuri foarte mari de provizii şi muniţie pe care să le consume de tot. Asta îi face periculoşi iniţial ca, ulterior, pe măsură ce avansează în teritoriu ostil, eficienţa lor să scadă rapid”, explică acesta.
Pe de altă parte, punctează Muzika, mutarea forţelor în Belarus, sub acoperirea exerciţiilor militare „Allied Resolve”, ar extinde teritoriul pe care forţele ucrainene ar trebui să-l apere, astfel că tancurile ruseşi ar putea pătrunde prin puncte vulnerabile.
„Nu au suficiente resurse umane pentru a-l apăra în întregime”, spune Muzika.
„Nu e greu să ajungi la Kiev. Problema este să menţii controlul asupra ce ai capturat. Pentru asta Rusia are nevoie de o mulţime de soldaţi”, spune generalul Serghei Krivonos, fost secretar adjunct în consiliul de securitate şi apărare naţională din Ucraina.
„Soldaţii ruşi au fost îndopaţi cu o propagandă fără corespondenţă cu realitatea. Pentru că ei ar descoperi rapid că populaţia le este profund ostilă. Este un eşec de informaţii”, a precizat el.
Ţinând cont de aceste obstacole, surse militare şi occidentale cred că mult mai plauzibil ca administraţia de la Kremlin să lanseze un atac focalizat în est, în regiunea Donbas, teatrul unuirăzboi de aproape opt ani între separatiştii pro-ruşi înarmaţi de Moscova şi armata ucraineană, soldat cu 4.000 de victime.
În acelaşi timp, Rusia ar putea folosi măsuri „hibride”menite să demoralizeze populaţia ucraineană precum atacuri cibernetice asupra infrastructurii vitale. De altfel, SUA au avertizat deja că Rusia pregăteşte o operaţiune de tip „false flag” pe teritoriul separatist pentru a crea un pretext pentru război.
Totodată ministrul britanic al apărării, James Heappey, a declarat marţi că serviciile au informaţii conform cărora Rusia ar pregăti terenul pentru atac „Avem cunoştinţă de faptul că un număr considerabil de indivizi consideraţi a fi asociaţi cu operaţiuni militare de supraveghere se află în Ucraina”.
„Linia de contact” între separatişti şi armata ucraineană se întinde pe 250 de kilometri. Săptămâna trecută serviciile de informaţii militare din Ucraina au declarat că de la începutul lunii, Moscova a trimis separatiştilor tancuri suplimentare, artilerie autopropulsată, mortiere şi peste 7.000 de tone de combustibil.
De asemenea,Kremlinul recrutează în mod activ mercenari în centre din interiorul Federaţiei Ruse, iar aceşti soldaţi neoficiali au parte de instruire intensivă înainte să fie trecuţi peste graniţă în regiunile ocupate Doneţk şi Lugansk.
În discuţii private, surse din interiorul guvernului ucrainean admit faptul că oraşul Mariupol, aflat la circa 24 de kilometri de linia frontului, ar fi o ţintă facilă pentru Rusia.
„Trupelor ruse le-ar fi extrem de greu să captureze oraşe ucrainene majore precum Kiev, Harkov sai Odessa, pentru că ar întâmpina o imensă rezistenţă. Le-ar fi mai uşor să ia preia controlul asupra Mariupol. Poţi face asta în două zile şi să provoci o criză politică la Kiev”.
Pe de altă parte, general-locotenentul Olexander Pavliuk, comandantul operaţiunilor Forţelor mixte ucrainene, a declarat luni într-un interviu pentru The Times că nu exclude ca armata rusă să încerce să atace Ucraina din mai multe direcţii pentru a ocupa opt regiuni ale ţării, conform agenţiei de presă ucrainene LB.ua.
Preşedintele rus Vladimir Putin ar putea ordona un atac împotriva Ucrainei dinspre mai multe direcţii simultan şi ocuparea a opt regiuni cheie, inclusiv Nipru, Odesa şi Harkov, a afirmat el, avertizând că un astfel de scenariu ar însemna pierderea tuturor capacităţilor militare şi industriale majore de către Ucraina, inclusiv accesul la Marea Neagră.
Pavliuk a menţionat că Rusia a desfăşurat 54 de grupuri tactice de luptă, inclusiv 36 de rachete balistice Iskander cu rază medie de acţiune, care ar putea lovi Kievul.
O potenţială ferestră pentru declanşarea unei ofensive în Donbas ar fi după 4 februarie, când Putin soseşte la Beijing pentru ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice şi se întâlneşte cu preşedintele chinez Xi Jinping. Logic ar fi ca Putin să pornească o ofensivă pe 20 februarie, când se încheie ş atât exerciţiile militare comune cu Belarus , cât şi Jocurile Olimpice.
Adjuncta subsecretarul de stat Wendy Sherman a declarat miercuri că deşi nu-şi poate da seama ce decizie a luat/ va lua preşedintele rus „totul arată”că Putin „va face uz de forţa militară la un moment dat, poate de acum şi până la mijlocul lunii februarie”.
„Noi ştim, toţi, că Jocurile Olimpice încep pe 4 februarie cu ceremonia de deschidere, iar preşedintele Putin se va afla acolo. Eu cred că probabil preşedintele Xi Jinping nu ar fi entuziasmat dacă Putin alege acel moment să invadeze Ucraina”, a declarat Wendy Sherman.
Putin ar putea încerca să preia Mariupol prin separatiştii care ar porni un „război civil” cu care Moscova ar pretinde apoi că nu are nicio legătură sau să-l încercuiască cu propria armată de pe coasta Mării Azov.
Experţii de la Kiev spun că orice incursiune rusă ar întâmpina o rezistenţă masivă din partea ucrainenilor. „În prezent, există suficiente forţe ruseşti la graniţe pentru a lansa un atac rapid şi a provoca pierderi semnificative. Dar nu există suficiente forţe pentru a câştiga”, a declarat Serhii Kuzan, preşedintele Centrului de Securitate şi Cooperare din Ucraina .
Ucraina are disponibili145.000 de militari şi între 300.000 şi 400.000 de rezervişti, potrivit centrului de reflecţie IISS, şi a primit recent de la Regatul Unit rachete sol-aer şi noi arme antitanc.
Ucrainenii au minat coasta de-a lungul mării Azov şi au instalat rachete antinavă. O operaţiune amfibie rusă ar duce la pierderi uriaşe, a spus Serhii Kuzan.
Analiştii admit că situaţia este imprevizibilă, şi că sunt posibile mai multe scenarii. Dar ei sunt de acord că armata Ucrainei ar oferi o rezistenţă semnificativă, chiar dacă ar fi depăşită de cea rusă cu forţe aeriene şi o flotă superioare.
De-a lungul liniei de front, Ucraina a desfăşurat sisteme de rachete sol-aer, au ţinut să sublinieze oficialii ucraineni, şi o serie de arme antitanc, inclusiv portabilele americane Javelin, cu o rază de acţiune de 2.5 kilometri, Stugna de fabricaţie ucraineană şi mii de arme antitanc uşoare de ultimă generaţie, livrate la Kiev săptămâna trecută de guvernul lui Boris Johnson.
Săptămâna trecută, Letonia şi Lituania, cu aprobarea SUA, au expediat şi rachete antiaeriene Stinger. Germania a refuzat până acum să furnizeze Ucrainei arme, împiedicând şi potenţialul reexport de artilerie de fabricaţie germană din ţările baltice.
