27 mai 2022, ora 16:00

Procuratura Anticorupție informează că vineri, 27 mai, procurorii au contestat cu recurs la Curtea de Apel Chișinău, încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 26 mai prin care s-a dispus plasarea în arest la domiciliu pe un termen de 30 zile, a ex-președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon. Acesta este învinuit pe patru capete de acuzare: coruperea pasivă, organizarea, dirijarea și acceptarea cu bună-știință a finanțării partidului politic de către un grup criminal organizat, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

„Prin recursul înaintat, procurorii anticorupție solicită aplicarea măsurii preventive sub formă de arestare preventivă pe un termen de 30 zile a ex-președintelui Republicii Moldova, cu executarea acesteia în Penitenciarul nr.13 Chișinău. ​Procurorii și-au motivat recursul prin netemeinicia deciziei instanței de judecată.”, se precizează în nota infromativă remisă de PA.

La eliberarea mandatului de arestare la domiciliu în privința persoanei vizate, instanța a constatat existența bănuielii rezonabile de comitere de către persoana învinuită a infracțiunilor imputate și prezența în speță a riscurilor invocate și susținute prin probele anexate la demers, precum și cele prezentate suplimentar în ședință de judecată de către procurori și anume:

- riscul eschivării de la organul de urmărire;

- riscul împiedicării bunei desfășurări a urmăririi penale;

- riscul săvârșirii de noi infracțiuni și

- riscul provocării dezordinilor publice.

Argumentul invocat de către instanța de judecată, precum că, „arestul la domiciliu poate să influențeze mersul urmăririi penale, cât și procesul de obținere a probelor asupra cazului”, nu ține, dat fiind faptul că, procurorii au prezentat nemijlocit în ședința de judecată suficiente probe care confirmă că, învinuitul are deplasări frecvente peste hotarele țării, fapt confirmat prin informația cu privire la traversarea frontierei de stat. 

Concomitent, procurorii consideră că, judecătorul la emiterea deciziei nu a ținut cont de caracterul complex al cazului infracțional investigat și în mod special de legătura cu anumite personaje, lista care i-a fost adusă la cunoștință învinuitului în ședința de judecată. 

Prin urmare, există toate premisele că, acesta va întreprinde acțiuni de natură să împiedice aflarea adevărului, prin dirijarea lor și orientarea la modul în care urmează să își formuleze declarațiile.

„Procurorii consideră că, măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu aplicată ex-președintelui țării și restricțiile stabilite de judecătorul de instrucție nu sunt capabile de a asigura izolarea învinuitului și excluderea posibilității acestuia de a intra în contact cu anumite persoane implicate în cadrul acestei cauze penale, prin intermediul aplicațiilor telefonice on-line instalate în telefoanele membrilor săi de familie, cu care domiciliază împreună la aceiași locație, unde a fost dispusă executarea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu”, se mai arată în nota informativă.

Potrivit procurorilor, instanța de judecată nu a aplicat toate restricțiile impuse de norma procesual penală, astfel nefiind limitate convorbirile telefonice, recepționarea și expedierea trimiterilor poștale și utilizării altor mijloace de comunicare.

La fel, procurorii consideră nemotivat argumentul instanței precum că, învinuitul anterior nu a fost în conflict cu legea. Or, acest argument este nejustificat și contravine probelor prezentate de către procurori, care confirmă faptul că, anterior pornirii acestei cauze penale, persoana vizată este urmărită penal deja într-o altă cauză penală, aflată la acest moment în gestiunea Procuraturii Generale.

„Concluzionarea asupra faptului că, învinuitul are legătură durabilă cu statul (se prezuma referirea la Republica Moldova) este una arbitrară or, probele prezentate de către procurori, indică asupra unor legături stabile și constante cu Federația Rusă, învinuitul fiind președintele unei asociații obștești, având finanțare exclusiv din Federația Rusă, iar co-fondator al asociației respective este o organizație rusească„.

Mai mult ca atât, deținerea de funcții publice înalte la care face trimitere instanța de judecată nu pot constitui în sine temei de apreciere a necesității alegerii unei măsuri preventive mai puțin aspre.

În concluzie, procurorii consideră că, instanța de judecată și-a motivat decizia în contradicție cu probele prezentate de către procurori, bazându-se pe afirmații subiective ale apărării, care nu au fost probate nici într-un fel.

Investigațiile penale pe acest caz se efectuează în limitele legislației procesual penale, cu respectarea tuturor drepturilor și libertăților persoanei vizate, cu asigurarea principiului prezumției de nevinovăție, confidențialității urmăririi penale, respectării vieții private și a datelor cu caracter personal.

Ședința de judecată la Curtea de Apel Chișinău, unde se va examina recursul procurorilor, va avea loc la data de 31 mai 2022, începând cu ora 13.00.

Fostul șef de stat, Igor Dodon a fost plasat joi, 26 mai, în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Asta după ce a fost reținut marți, 24 mai, alături de cumnatul său, Petru Merineanu, în urma a cel puțin zece percheziții.

Ex-președintele este bănuit de acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, pentru care riscă cel puțin trei ani de închisoare, corupere pasivă, trădare de patrie, care se pedepsește cu cel puțin 12 ani de detenție și de îmbogățire ilicită, pentru care ar putea face alți până la 7 ani de pușcărie.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

20 aprilie 2024, ora 10:14

În cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, în Republica Moldova, comemorăm victimele foametei organizate din 1946-1947. Cel puțin un milion de persoane au fost răpuse în această perioadă, inclusiv până la 200 de mii de locuitori ai țării noastre. Foametea organizată a fost o mare tragedie, o rană cumplită care nu se va vindeca niciodată complet, au subliniat în mesajele de comemorare, președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Șefa statului a menționat că nu ar trebui să uităm trecutul pentru a face împreună un viitor mai bun:

„Puterea sovietică le-a interzis oamenilor să vorbească despre foamete. Generații la rând, supravieţuitorii au fost nevoiți să-și deplângă pierderile în tăcere. În memoria bunicilor și străbunicilor noștri, în fața părinților noştri, suntem datori să nu lăsăm uitării această tragedie, să vorbim despre ea, despre cei responsabili de această crimă și să comemorăm victimele nevinovate.

Ne aplecăm cu recunoștință în fața țăranilor noștri de pe ambele maluri ale Nistrului, indiferent de etnia lor, care au trecut prin acele sacrificii, dar au supraviețuit cu capul sus, au rezistat și au dat viață noilor generații. Lor le datorăm viața noastră de acum, în Republica Moldova. Este un trecut dureros pentru noi toți, cei care am moștenit acest pământ, un trecut din care trebuie să învățăm pentru a face împreună un viitor bun, un viitor în care țara noastră nu mai trece prin asemenea suferințe”.

Prim-ministrul a evidențiat că foametea din acei ani a fost una necruțătoare, impusă cu brutalitate și folosită de regimul comunist ca instrument de opresiune și control imediat după cel de-al Doilea Război Mondial.

„Chin, suferință și deznădejde – asta au simțit sute de mii de oameni nevinovați de toate etniile în timpul foametei organizate de autoritățile sovietice din anii 1946–1947. Astăzi ne amintim cu durere de cel mai traumatizant fenomen din istoria recentă a ţării noastre. Responsabilitatea noastră este să păstrăm memoria acelor oameni, să consolidăm pacea și democrația, și să facem tot ce ne stă în putință pentru a construi o societate dezvoltată, în care cetățenii sunt respectați și protejați”, a spus Dorin Recean.

Și șeful Legislativului a declarat că nu trebuie uităm această perioadă întunecată a trecutului nostru. 

„Doar aşa vom înţelege mai bine Istoria, vom înţelege prin ce suferinţe au trecut străbuneii, buneii şi părinţii noştri, indiferent de ce limbă vorbeau, de ce convingeri aveau, de ce vârstă aveau, fiindcă în acele luni de groază au avut de suferit în primul rând cei mai vulnerabili, copiii şi vârstnicii. Doar aşa vom reînnoda firele date uitării ale trecutului, din care este ţesută memoria colectivă a neamului nostru. Pentru aceasta trebuie să vorbim despre acea foamete groaznică organizată de regimul comunist din Rusia Sovietică pe care au îndurat-o sute de mii de oameni”, a scris Igor Grosu, pe Facebook.

Potrivit documentelor de arhivă, foametea din RSS Moldovenească a fost de zece ori mai devastatoare decât în Rusia și de 5 ori decât în Ucraina. Regimul a recunoscut faptul că, în total, nu mai puțin de 400.000 de persoane au suferit acut de foame, dintre care cel puțin 123.000 au murit, înregistrându-se și nu mai puțin de 151 de cazuri de canibalism. 

De aceea, scrie Agenția Națională a Arhivelor, foametea postbelică din RSS Moldovenească reprezintă cel mai traumatizant fenomen din istoria recentă a ţării, mai cumplit decât deportările în masă după numărul de vieți omenești pierdute în timp de pace. Un număr impunător de documente de arhivă indică asupra factorului politic ca declanşator al cataclismului social şi al dezastrului umanitar care a urmat.

Vara anului 1946 a fost deosebit de secetoasă, după ce câţiva ani la rând plouase puţin şi aproape că nu căzuse zăpadă. Cu toate acestea, statul a fixat cote obligatorii la cereale atât pentru anul 1946 cât şi pentru anul următor. În afară de cereale, agricultorii erau obligaţi să predea statului fân, floarea-soarelui, cartofi, carne, lapte, brânză, lână, ouă.

Adeseori, cotele obligatorii erau colectate chiar în timpul treieratului cerealelor. După predarea unor cantităţi de cereale, veneau înştiinţări şi somaţii despre alte îndatoriri, până când au fost epuizate toate rezervele. Colectările erau dirijate de Partidul Comunist şi de instituţiile statului, republicane, judeţene şi raionale. La nivel local, agenţi pentru colectări erau preşedinţii sovietelor săteşti, activiştii, împuterniciţii etc.