Republica Moldova nu mai poate miza doar pe instrumente de politică externă precum neutralitatea după ce Rusia a declanșat războiul împotriva Ucrainei. Țara noastră ar trebui să purceadă nemijlocit la dezvoltarea capacității de apărare. Declarația a fost făcută de secretarul Consiliului Suprem de Securitate (CSS), consilierul prezidențial Dorin Recean, la masa rotundă „Consolidarea rezilienței Republicii Moldova: necesități și priorități în contextul elaborării unei noi Strategii de Securitate a Republicii Moldova”.
„Republica Moldova a demarat acest exercițiu de revizuire a noii Strategii de Securitate. Este evident, că această necesitate este deja presantă, mai ales după ce Rusia a declanșat acest război împotriva Ucrainei. Astfel, dincolo de riscurile de securitate și de lucruri care deja sunt evidente, că Republica Moldova deja nu mai poate miza doar pe instrumente de politică externă, unul din ei fiind neutralitatea, trebuie să se purceadă nemijlocit la dezvoltarea capacității de apărare. Dar, aici, ai nevoie ca cetățeanul să susțină acest demers, pe care guvernarea îl conștientizează și înțelege că este critic pentru supraviețuirea statului, dar pentru care neapărat trebuie să aloce resurse”, a declarat Dorin Recean.
La eveniment, au fost abordate reperele-cheie care ar trebui să se regăsească în noua Strategie Națională de Securitate. La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților publice, societății civile și misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova.
În opinia directorului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, politicile naționale de securitate ar trebui să se axeze pe relații externe și mediul de securitate în schimbare, consolidarea securității societale, combaterea corupției, asigurarea securității energetice, asigurarea securității cibernetice, prevenirea și combaterea amenințărilor hibride, soluționarea conflictului transnistrean și consolidarea apărării naționale.
„Este foarte important ca în viitoarea strategie să se regăsească conceptul de reziliență, care să fie foarte bine definit, ca să fie clar pentru toată lumea cine și ce rol are. Totodată, cetățeanul este cel mai important atât beneficiar, cât și actor în acest proces, pentru că de la cetățean pornesc foarte multe procese. Noi, ca instituție, urmează să creăm condiții optime, dar și să îl pregătim să acționeze atunci când avem o criză. Din punctul nostru de vedere, cele mai eficiente metode de educare a cetățeanului ar fi realizarea unui STRATCOM național pe problematici cele mai sensibile, cum ar fi: separatismul transnistrean, dezinformarea, criza pandemică, promovarea integrării europene a Republicii Moldova. Dar trebuie să lucrăm și pe cultivarea culturii securității, dar și a statului de drept. Aici un rol important îl au instituțiile de învățământ. Un alt obiectiv este intensificarea interacțiunii între autoritățile statului cu societatea civilă și mediul de cercetare din țară, atât din interior, cât și exterior”, a menționat Alexandru Musteață.
Ion Coropcean, cercetător superior, Agenția de Știință și Memorie Militară a Ministerului Apărării, ex-Șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale susține la rândul său că apărarea statului nu este un domeniu doar al Ministerului Apărării, dar un efort conjugat al tuturor instituțiilor statului și a întregii societăți.
„Este important ca abordările politico-juridice care se vor regăsi în noua Strategie să aibă și aplicabilitate cu capacitățile instituțiilor statului în domeniul de responsabilitate, prin strategiile care ulterior le vor aproba, prin planurile și politicile și care ulterior vor fi promovate. De asemenea, este important să se înțeleagă din Strategie că apărarea statului nu este un domeniul doar al Ministerului Apărării, dar este un efort conjugat al tuturor instituțiilor statului și a întregii societăți. Mediul actual de securitate vine cu o gamă largă de riscuri și amenințări în adresa Republicii Moldova, dar ne oferă și niște lecții pe care trebuie să le învățăm. Cred că în noua Strategie ar trebui să fie indicate și vulnerabilitățile sistemului de apărare a statului, care sunt subfinanțarea sistemului de apărare, numărul redus al forțelor armate și dotarea cu mijloace tehnice învechite, rezervele limitate ale forțelor armate și organizarea apărării teritoriale, precum și persistența unor lacune în domeniul securității naționale”, a spus Coropcean.
Evenimentul a fost organizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Fundația Friedrich Ebert Moldova, în parteneriat cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență.