În ciuda temerilor și a protestelor de cândva, deșeurile menajere, produse de chișinăuieni sunt depozitate, în continuare, pe poligonul comunei Țînțăreni. Între cele două primării și regia Autosalubritate a fost încheiat un contract pentru o perioadă de 3 ani. Pentru acest serviciu, municipalitatea plătește. Și nu puțin. Anul trecut suma era de 25 de milioane de lei. La acest poligon, ce se întinde pe o suprafață de 24 de hectare, sunt transportate anual circa 200 de mii de tone de deșeurile generate de locuitorii capitalei. O altă cantitate ajunge la depozitul de la Boșcana, gestionat de un agent privat, care are autorizație de la Agenția de Mediu pentru încă doi ani. Aici însă apele nu sunt chiar limpezi. Câteva primării din preajmă vor cu orice preț ca rampa să fie închisă, invocând faptul că reprezintă pericol pentru mediul înconjurător.

Sunt imagini vechi, dar încă actuale și dureroase pentru unii locuitori din satul Țînțăreni. Era ianuarie 2009. Timp de câteva zile oamenii blocaseră accesul camioanelor încărcate cu gunoi din Chișinău spre poligonul amplasat în localitatea lor. În acele timpuri, asemenea proteste aveau loc deseori. Discuțiile erau aprinse și pe tonuri înalte.

Printre persoanele care au protestat în acele timpuri este și Galina Cazacu, în prezent consilieră locală din partea Partidului Șor. Din spusele ei, și acum sunt oameni care se opun gunoiștii.

Mirosul neplăcut, dar și poluarea apelor din fântâni îi deranjează cel mai mult pe săteni:

„Se simte în atmosferă. Este periculos și pentru copii. Li se face rău, au dureri de cap. Nu cred că trebuie de închis, dar se poate de găsit niște soluții moderne. Suntem în secolul XXI”.

Activitatea poligonului îl îngrijorează și pe primarul comunei, care spune că este greu să convingi pe cineva să accepte să locuiască lângă o rampă de gunoi, precum cea din localitatea lor.

Ca să poată transporta miile de tone de deșeuri la acest poligon, primăria Chișinău și-a asumat mai multe angajamente față de locuitorii comunei. Contribuie cu bani, repară străzi și amenajează și alte obiecte de infrastructură. Mai transportă și gunoiul oamenilor din cele câteva sate din comună fără să ia bani pentru acest serviciu.

Pe strada Ion Creangă, care încă nu este reparată, locuiește și fosta protestatară, consiliera Galina Cazacu. Este supărată că de doi ani lucrările nu au avansat.

Poligonul de la Țînțăreni mai poate fi exploatat estimativ până în 2033, ne spune directorul de la regia Autosalubritate, în gestiunea căreia se află cele 24 de hectare de gunoiște.

„Studiul pe care ni l-a făcut o companie internațională cu renume, contractat de finanțatorii internaționali, a estimat viața acestui poligon de 11, 5 ani. In cazul în care nimic nu se schimbă, si rămân circumstanțele anului 2021. Dar noi acum facem licitație pentru sortarea si ne propunem 15 procente, acum capacitatea este de 1 procent. Se sortează la stația de transfer. Doar reciclabilele se sortează. Plasticul metalul, hârtia, cartonul. Hârtia si cartonul este mai greu de reciclat, pentru că este umed. Dar celelalte le dăm la reciclatori”, a declarat directorul Regia Autosalubritate, Igor Gîrlea.

În timpul interviului, am surprins unul dintre camioanele de mare tonaj, contractate de întreprinderea municipală, ca să transporte gunoiul spre poligon de la stația de transfer. Zilnic, aici sunt transportate între 450 și 700 de tone de deșeuri.

A fost o sortare prealabilă, unde 10 angajați de-ai noștri identifică, nu avem o linie, vizual identifică deșeurile. Capacitatea este de 70 de metri cub ori 20 de tone.

Din spusele directorului de la Autosalubritate, oamenii din Țînțăreni, dar și din satele din preajmă, nu ar trebui să-și facă griji în privința acestui poligon. Explică și de ce. Apa toxică ce se formează din deșeuri, numită levigat, nu ajunge în apele freatice.

„Depozitul de la Țînțăreni are la bazele sale un strat impenetrabil de argilă compactată de un metru care nu permite substanțelor să ajungă în subsol. Substanțelor care sunt aici. Un argument pentru oameni ar fi ca este stația de tratare a levigatului. Dacă nu ar fi acest strat impenetrabil, atunci toată apa s-ar fi scurs și nu am fi avut ce trata”, a menționat directorul Regia Autosalubritate, Igor Gîrlea.

Stația de tratare a levigatului a fost lansată acum doi ani, cu mare fast de întreaga conducere a primăriei municipiului, iar echipamentul a costat în jur de 12 milioane de lei. Construcția ei a fost un alt angajament pe care primăria Chișinău și l-a luat față de locuitorii comunei Țînțăreni. Pe oră, stația prelucrează 7,1 metri cub de levigat.

Levigatul vine nu doar ca lichid, dar si cu impurități.

După ce este tratat, o parte din levigat, vorbim de o formă mult mai concentrată, este aruncat din nou peste deșeurile de pe poligon. Managerul stației susține că în acest fel se accelerează procesul de descompunere a gunoiului, fiind și o soluție antiincendiară.

„Uitați-vă, se pompează. Noi avem autospeciala noastră care pompează. Apoi se aruncă peste gunoi si se repune in circuit”, a vorbit directorul poligonului.

Încă o obligație contractuală este ridicarea unui dig de protecție, care ar trebui să țină pe loc deșeurile în cazul unor cutremure. Lucrările ar urma să fie gata până la sfârșitul acestui an.

„Digul trebuie să fie rezistent la cutremur si la orice scurgere”.

Conform contractului încheiat între primăriile Chișinău, Țînțăreni și regia Autosalubritate, depozitarea la acest poligon va mai dura încă 2 ani, apoi vor urma noi negocieri. Și dacă aici sunt aduse deșeurile din orașul Chișinău, atunci suburbiile municipiului le transportă la rampa situată în Boșcana, un sat din raionul Criuleni. Poligonul este administrat de un agent economic, care a primit autorizație pentru colectare și depozitare de la Agenția de Mediu pentru o durată de cinci ani. Ar urma să expire în luna mai, 2024. Am urmărit evoluția rampei dea lungul ultimilor ani. Cu ajutorul imaginilor de pe satelit, am observat cum s-a modificat și cum și-a mărit hotarele. 

Cel puțin patru primării din preajma rampei sunt supărate pe agentul economic pe care-l acuză că nu îngrijește corespunzător gunoiștea și că nu există un sistem de tratare a levigatului. Respectiv, toată apa toxică s-ar scurge în pământ, iar de aici intră în apele freatice, de unde se întoarce pe mesele oamenilor.

„Împreună cu primarul de Budești, cu Tohatin și cu Vadul lui Vodă, am depus un demers la Inspectoratul de Protectie a mediului față de această gunoiște neautorizată. Am primit răspuns că corespunde tuturor normativelor. Am lăsat mâinile în jos. Am avut situații când oamenii din sat se duceau cu tractorul acolo să ducă gunoiul, dar nu erau lăsați si li se spunea că doamna primar face probleme. În lipsa unei gunoiști, oamenii duc la o rampă neautorizată, dar vrem sa o lichidăm zilele astea”, a declarat primar de Cruzești, Violeta Crudu.

„Toată apa care se scurge, nimerește în sol. Sănătatea oamenilor nu poate fi recuperată nici cu cei mai mari bani. În ultimul timp, în Budești s-a mărit procentul de boli de cancer”, a vorbit primarul de Budești, Nina Costiuc.

Ajunși la gunoiște, ne-am confruntat cu un peisaj dezolant. Alături de hotarele ei, erau aruncate deșeuri, care, duse de vânt, au împânzit câmpurile din preajmă. Am vrut să filmăm pe teritoriul depozitului de deșeuri, dar patronul firmei care-l gestionează ne-a interzis acest lucru. L-am luat prin surprindere:

„Cu ce ocazie să vă permit să intrați ca veniți fără ca sa mă informați?”.

Într-o discuție, pe care am purtat-o a doua zi, tot la telefon, proprietarul firmei ne-a spus că respectă toate normele impuse de autorități. În ultima perioadă au fost câteva controale. Ultimul a fost în februarie 2022. În documentul semnat de șeful Inspectoratului, se menționează că au fost prelevate probe în sol, iar rezultatele au demonstrat că normele nu au fost depășite.

Respectiv, nu au fost identificate motive pentru a suspenda activitatea gunoiștii. L-am întrebat pe agentul economic și despre mormanele de gunoi de pe câmpurile de alături. A dat vina pe cetățeni care vin și aruncă neautorizat. Iar despre acuzațiile primarilor, agentul economic susține că sunt din cauză că nu le-a permis să depoziteze deșeurile pe gratis, așa cum o făceau până să intre el în posesia terenului.

Depozitele de gunoi de la Boșcana și Țînțăreni sunt două din cele patru entități care dețin autorizații permisive de la Agenția de Mediu. Pe lângă acestea, o rampă similară este în orașul Nisporeni, gestionat de o întreprindere municipală, iar alta este la Ungheni și aparține unui agent privat. Toate celelalte gunoiști din țară sunt ilegale. Ecaterina Țăruș activează la un ONG, specializat în protecția mediului înconjurător. Datorită unor proiecte, a reușit să lichideze 5 gunoiști din preajma satului Râșcova.

După ce obțin autorizațiile de funcționare, gestionarii de deșeuri se obligă ca metodele folosite în administrarea gunoiștilor să nu prezinte riscuri pentru apă, sol, faună și floră, să nu producă miros neplăcut și poluare fonică, să nu afecteze peisajele. În caz contrar, riscă sancțiuni. Am încercat să aflăm câte amenzi au fost date anul trecut pentru gunoiștile neautorizate, dar nu am primit încă un răspuns de la Inspectoratul pentru Protecția Mediului, care deține funcția de control și poate recomanda suspendarea parțială sau totală a rampelor.