„România a fost, este și va rămâne deplin angajată în sprijinul Republicii Moldova. Fie că vorbim de asistență financiară nerambursabilă, de sprijin pentru reforme, pentru interconectare energetică și de transport cu România și UE”. Declarația aparține ministrul de Externe de la București, Bogdan Aurescu, care a fost făcută cu ocazia împlinii a 105 ani de la momentul Unirii Basarabiei cu Regatul României.
Totodată, cu un mesaj cu ocazia acestei zile a venit și premierul României, Nicolae Ciucă. Acesta a declarat că responsabilitatea României este să ajute Republica Moldova să se „desprindă definitiv din influența nefastă a Rusiei”.
„Se împlinesc astăzi 105 ani de la momentul Unirii Basarabiei cu Regatul României, ca urmare a votării, de către Sfatul Țării de la Chișinău, la 27 martie 1918, a Declarației de Unire. Acest act a consfințit, într-o perioadă de mari transformări pe întreg continentul european, comunitatea profundă de limbă, istorie, cultură și spiritualitate împărtășită de locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului.
Este o zi de sărbătoare națională, așa cum a fost stabilită prin Legea nr. 36, promulgată la 27 martie 2017 de către Președintele României. Anul acesta, marcarea sa este cu atât mai specială cu cât are loc la doar câteva zile distanță de la promulgarea, de către Președintele Republicii Moldova, a Legii care confirmă că limba de stat a Republicii Moldova este limba română”,este menționat în mesajul lui Aurescu.
Șeful diplomației române a subliniat că arată că „Bucureştiul şi Chişinăul îşi unesc în prezent forţele pentru un obiectiv comun esenţial, cel al aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”.
„Bucureștiul și Chișinăul își unesc în prezent forțele pentru un obiectiv comun esențial, cel al aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Este un obiectiv prioritar de politică externă al României, asumat ferm încă din anul 2010 când a fost încheiat Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Un țel care a devenit mai apropiat după ce, la 23 iunie 2022, cu sprijinul hotărât și important al României, Republica Moldova a devenit stat candidat pentru aderarea la UE.
Ne confruntăm cu o perioadă complexă, dificilă, în care Republica Moldova resimte în mod acut consecințele războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Republica Moldova trece prin crize suprapuse, cele mai agresive dintre ele în mod artificial țintite împotriva sa, inclusiv prin acțiuni de destabilizare menite să deraieze cursul european ales prin vot democratic de cetățenii Republicii Moldova.
România a fost, este și va rămâne deplin angajată în sprijinul Republicii Moldova. Fie că vorbim de asistență financiară nerambursabilă, de sprijin pentru reforme, pentru interconectare energetică și de transport cu România și UE, de susținere fermă și prioritară pentru integrare în UE, precum și de sprijin în plan european pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova sau pentru mobilizarea unui sprijin cuprinzător la nivel internațional în sprijinul Republicii Moldova, inclusiv prin Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, pe care am inițiat-o anul trecut împreună cu omologii mei din Germania și Franța.
Rămânem pe deplin alături de Republica Moldova în eforturile sale de a oferi tuturor cetățenilor săi stabilitate și prosperitate, într-o societate întemeiată pe principiile statului de drept și pe valorile europene, în care cetățenii Republicii Moldova se regăsesc în mod atât de firesc!’’, a spus Aurescu.
Totodată, cu un mesaj cu ocazia acestei dăți a venit și premierul României, Nicolae Ciucă. Acesta a declarat că responsabilitatea României este să ajute Republica Moldova să se „desprindă definitiv din influența nefastă a Rusiei”.
„Istoria ne învață că agresiunea militară, dominația ilegitimă și discriminarea națiunilor nu pot dăinui. Ne-o dovedesc aspirațiile dintotdeauna ale popoarelor, inclusiv ale poporului român, de a trăi liber, demn, unit și democratic. Iar acestea își găsesc cea mai concretă expresie în Marea Unire din 1918, începută la 27 martie cu revenirea Basarabiei la patria mamă, România.
Ruptă din principatul Moldovei de peste 100 de ani, în 1812, de către Imperiul Țarist, Basarabia a arătat cât de puternic au putut dăinui spiritul românesc și o majoritate românească, în ciuda rusificării forțate. Atunci, în condițiile vitrege ale Primului Război Mondial, când România lupta împotriva a trei mari imperii, s-a văzut foarte clar dorința românilor basarabeni de a trăi liberi și de a se uni cu Țara.
Revoluțiile din februarie și octombrie 1917 au creat spațiul pentru ca identitatea românească a Basarabiei să se reafirme și ca românii basarabeni să-și creeze propriile structuri reprezentative și de conducere, între care Sfatul Țării, care a condus Basarabia legitim și legal, după transferul real al puterii din partea guvernatorilor ruși, din noiembrie 1917. Iar pașii spre Unire s-au făcut într-o manifestare deplină a principiului autodeterminării popoarelor, cu larga susținere publică a tuturor cetățenilor, în acțiuni recunoscute internațional care au culminat prin Unirea Basarabiei cu România, votată în ședința Sfatului Țării la care a participat premierul de atunci al României, Alexandru Marghiloman.
Totodată, Ciucă a condamnat „târgurile” făcute de marile puteri pe seama statelor mai mici, referindu-se la pactul Ribbentrop-Molotov.
„Ion Inculeț, Onisifor Ghibu, Vasile Stroescu, Pantelimon Halippa, Constantin Stere sunt numele fruntașilor români care au determinat unirea. Și care au arătat că nici un Imperiu nu poate dăinui. Basarabia a revenit, atunci, la România, după 106 ani. Avea să fie din nou răpită în 1940, printr-un act ilegal și samavolnic, ascuns într-un protocol secret al Pactului Ribbentrop-Molotov.
Dar și în acest caz am văzut că politica de Mare Putere, Marile Târguri pe seama statelor mai mici și ale popoarelor europene sau sferele de influență ale fostelor imperii nu pot dăinui. Iar Uniunea Sovietică s-a desființat la finalul lui 1991, deși Rusia slăbește greu strânsoarea teritoriilor vremelnic ocupate și scapă și mai greu de vechile metehne ale utilizării forței. O dovedește, astăzi, prin războiul de agresiune pe scară largă împotriva Ucrainei”,a spus Ciucă.
Totodată, premierul român a adus un un omagiu celor care au realizat acest fapt și a salutat generația actuală de politicieni și oameni de cultură „care reușesc să reașeze la Chișinău bazele democrației, europenizării și ale identității românești, asumând drumul comun în Uniunea Europeană”.
„Aducem astăzi un omagiu celor care au realizat Unirea Basarabiei cu România și au deschis calea Marii Uniri la câteva zile de la promulgarea la Chișinău a legii ce consfințește adevărul istoric al limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova, cel de-al doilea stat românesc. Și salutăm generația actuală de politicieni și oameni de cultură care reușesc să reașeze la Chișinău bazele democrației, europenizării și ale identității românești, asumând drumul comun în Uniunea Europeană.
Astăzi ne revine nouă responsabilitatea de a menține unitatea de eforturi pentru a susține Republica Moldova cu tot ceea ce este necesar pe drumul său european, pentru a se desprinde definitiv din influența nefastă a Rusiei și a consemna pe deplin lichidarea consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov, înțelegerea rușinoasă între cei doi criminali ai secolului trecut, Hitler și Stalin”,a conchis Ciucă.
În data de 27 martie sărbătorim Ziua Unirii Basarabiei cu România. Anul acesta se împlinesc 105 ani de la ziua care a marcat istoria țării noastre.
