17 martie 2023, ora 12:52

Cuantumul alocației lunare de stat acordate mai multor categorii de populație a fost majorat. Parlamentul a aprobat, în cea de-a doua lectură, proiectul de modificare a Legii cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație.

Astfel, proiectul prevede creșterea alocației oferite participanților la războiul de pe Nistru, la acţiunile de luptă din Afganistan şi la acţiunile de luptă de pe teritoriile altor state. 

De creșteri ale alocațiilor vor mai beneficia persoanele cu dizabilităţi și soții supraviețuitori de pe urma celui de-al Doilea Război Mondial, a acțiunilor de luptă pentru apărarea integrității teritoriale şi independenţei Republicii Moldova și a lichidării consecinţelor avariei de la Cernobîl.

Totodată, vor crește alocațiile lunare pentru copiii persoanelor cu dizabilităţi de pe urma războiului, copiii participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl, decedaţi.

Alocația este prevăzută pentru copii până la atingerea vârstei de 18 ani sau după această vârstă, dacă îşi continuă studiile în instituţiile de învăţământ la cursurile de zi până la terminarea studiilor.

Alocații majorate vor fi acordate și unuia dintre părinţii participanţilor la acţiunile de luptă în timp de pace sau la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova căzuţi la datorie sau decedaţi în timpul îndeplinirii obligaţiilor serviciului militar în termen în rândurile Armatei Sovietice sau ale Armatei Naţionale sau ai participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl, decedaţi.

De majorare vor beneficia, de asemenea, persoanele decorate cu ordine şi medalii pentru muncă asiduă şi serviciu militar impecabil în spatele frontului în anii celui de-al Doilea Război Mondial.

Pentru fiecare categorie creșterea va constitui 250 de lei. Astfel, în funcție de categoria de beneficiari, cuantumul minim va crește până la 800–1800 de lei, iar suma totală care ar urma să fie oferită din bugetul de stat în acest scop va constitui circa 90,6 milioane de lei.

 Inițiativa legislativă a fost înaintată de Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și alți doi deputați ai Fracțiunii PAS – Boris Marcoci și Dan Perciun.

 Legea va intra în vigoare la 1 aprilie anul curent.

30 martie 2023, ora 23:15

Deși potrivit fostei ministre a Justiției, deputata Olesea Stamate, dar și a unor experți juridici, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) devine funcțional odată cu numirea în funcție, de către Parlament, a celor trei membri noi, din rândul non-judecătorilor, niciun act ce ar urma să fie adoptat în această componență „nu are forță juridică și este pasibil de atacat în orice instanță”.

O spune doctorul în drept constituțional, Alexandru Arseni, potrivit căruia CSM nu poate funcționa legal cu doar patru membri. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 30 martie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit lui Arseni, activitatea CSM ar fi neconformă cu prevederile legale și constituționale. Acesta susține că pentru ca CSM să poată funcționa în mod deliberativ și legal, trebuie să fie prezenți cel puțin 7 din cei 12 membri și să se voteze cu o majoritate de 2/3 din cei 12 membri, nu din cei 4.

„Orice instituție care are un număr stabilit de persoane, în cazul dat, CSM - 12, pentru ca el să fie deliberativ, să poată lucra, trebuie să fie prezenți cel puțin 50+1, adică 7, iar pentru ca hotărârile lui să fie legale și legitime, trebuie să voteze 2/3 din 12, nu din 4. Este o interpretare absolut greșită și speculativă a funcționării unui organ legal și legitim”, a spus Alexandru Arseni.

Doctorul afirmă că interpretarea conform căreia CSM poate funcționa cu doar 4 persoane ar fi greșită și speculativă.

„Această redactare este neconstituțională, dar nu a atacat-o nimeni, iar interpretarea doctrinară, autentică nu permite unui organ cu 4 persoane să fie deliberativ, este o confuzie totală în teoria generală a dreptului.

Niciun act care va fi adoptat în această componență nu are forță juridică și este pasibil de atacat în orice instanță. Asta va demonstra neseriozitatea acestora și neglijența față de societate”, a subliniat Arseni.

TV8.md amintește că Tatiana Ciaglic, Ion Guzun și Alexandru Postică au fost numiți, pe un mandat de șase ani, în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. La ședința de astăzi, 30 martie, Parlamentul a votat trei proiecte de hotărâri care prevăd acest lucru.

Candidaturile au fost propuse Parlamentului după desfășurarea concursului pentru selectarea candidaților la funcția de membru al CSM. Concursul a fost desfășurat după ce toți cei trei candidați au promovat evaluarea efectuată de Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Potrivit legislației, CSM este constituit din 12 membri. Șase dintre ei, care nu fac parte din rândul judecătorilor, sunt numiți de Parlament, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși.

Consiliul Suprem de Securitate (CSS) a pus un ultimatum după întreruperea Adunării Generale a Judecătorilor la care urma să fie aleasă o nouă componență a CSM. Președinta Maia Sandu a anunțat, în urma ședinței din 20 martie a CSS, că Adunarea Generală a Judecătorilor trebuie să accelereze crearea unui nou CSM. Mai exact, CSS a oferit la dispoziția magistraților 30 de zile pentru a alege un CSM complet funcțional.