06 martie 2023, ora 09:05

Asociația Judecătorilor din Republica Moldova bate alarma și își exprimă îngrijorarea față de modificările propuse la Legea privind organizarea judecătorească și Legea cu privire la Procuratură. Aceasta a constat că în pofida angajamentelor luate de autorități în direcția reformării și modernizării justiției, totuși, astfel de modificări generează „dispoziții retrogradate și periculoase”.

Asociația susține că prin modificările la proiectele de lege specificate, este încălcat „în mod vădit și arbitrar” Constituţia Republicii Moldova, care exclude orice imixtiune a puterii executive în activitatea puterii judecătorești.

„Independenţa instanţelor judecătoreşti reprezintă independenţa organizaţională şi funcţională a acestora, care este realizată prin autoadministrare judecătorească, fiind dreptul instanţelor judecătoreşti şi a judecătorilor de a soluţiona problemele funcţionării sistemului judecătoresc în mod autonom, fără implicarea puterii executive”, se menționează într-un comunicat al Asociației Judecătorilor.

Astfel, reprezentanții Asociației au venit cu o explicație detaliată despre ce prevăd acele modificări propuse la proiectele de lege. 

„Se propune modificarea alin. (2) al art. 232 din Legea nr. 514/1995 prin completarea cu textul „În cazul imposibilității convocării Adunării Generale a Judecătorilor de către Consiliul Superior al Magistraturii pe motiv de expirare a mandatului membrilor săi, lipsei de cvorum sau în cazul declarării stării de urgență, în condițiile Legii nr. 212 din 24.06.2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă și se deschide de către președintele sau președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii. În cazul vacanței acestora, Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă și se deschide de către ministrul justiției.

De asemenea, se propune completarea art. 232 cu alin. (41) din Legea nr. 514/1995 cu următorul cuprins ”Dacă Adunarea Generală a Judecătorilor nu a avut loc din lipsă de cvorum, adunarea generală repetată poate fi convocată în cel mult două săptămâni de la data convocării primei și aceasta este deliberativă dacă la ședință participă mai mult de 1/3 din judecătorii în exercițiu””, au mai menționat reprezentanții Asociației.

În acest context, Asociația Judecătorilor salută vizita comisarului european pentru justiție, domnul Didier Reynders în Republica Moldova, precum și poziția sa ferm exprimată autorităților noastre față de principiile statului de drept, impunându-se rolul acestora drept piloni fundamentali nu doar pentru democrațiile solide, dar și pentru orice inițiativă de reformă. 

„Dumnealui a reiterat obligația autorităților de a implementa și respecta toate recomandările Comisiei de la Veneția. Și aici amintim că una din recomandările Comisie de la Veneția, care a fost transpusă deja în actele normative se referă la excluderea Ministrului Justiției din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Nu este de înțeles cum se pliază această recomandare cu intenția actuală de ai oferi Ministrului Justiției, reprezentantul puterii executive, dreptul de a convoca Adunarea Generală a Judecătorilor, organ care asigură realizarea în practică a principiului autoadministrării judecătorești.

Este incontestabilă necesitatea reformării sistemului justiției în Republica Moldova, iar Asociația Judecătorilor va susține în continuare toate eforturile de implementare a unei reforme eficiente, care se realizează printr-o o viziune clară și cu măsuri legale. Evitarea sau chiar soluționarea blocajelor în justiție poate fi realizată doar prin consens, părțile angajându-se în dialog în strictă conformitate cu principiul separării și colaborării puterilor în stat”, se mai precizează în comunicatul de presă.

30 martie 2023, ora 23:15

Deși potrivit fostei ministre a Justiției, deputata Olesea Stamate, dar și a unor experți juridici, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) devine funcțional odată cu numirea în funcție, de către Parlament, a celor trei membri noi, din rândul non-judecătorilor, niciun act ce ar urma să fie adoptat în această componență „nu are forță juridică și este pasibil de atacat în orice instanță”.

O spune doctorul în drept constituțional, Alexandru Arseni, potrivit căruia CSM nu poate funcționa legal cu doar patru membri. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 30 martie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit lui Arseni, activitatea CSM ar fi neconformă cu prevederile legale și constituționale. Acesta susține că pentru ca CSM să poată funcționa în mod deliberativ și legal, trebuie să fie prezenți cel puțin 7 din cei 12 membri și să se voteze cu o majoritate de 2/3 din cei 12 membri, nu din cei 4.

„Orice instituție care are un număr stabilit de persoane, în cazul dat, CSM - 12, pentru ca el să fie deliberativ, să poată lucra, trebuie să fie prezenți cel puțin 50+1, adică 7, iar pentru ca hotărârile lui să fie legale și legitime, trebuie să voteze 2/3 din 12, nu din 4. Este o interpretare absolut greșită și speculativă a funcționării unui organ legal și legitim”, a spus Alexandru Arseni.

Doctorul afirmă că interpretarea conform căreia CSM poate funcționa cu doar 4 persoane ar fi greșită și speculativă.

„Această redactare este neconstituțională, dar nu a atacat-o nimeni, iar interpretarea doctrinară, autentică nu permite unui organ cu 4 persoane să fie deliberativ, este o confuzie totală în teoria generală a dreptului.

Niciun act care va fi adoptat în această componență nu are forță juridică și este pasibil de atacat în orice instanță. Asta va demonstra neseriozitatea acestora și neglijența față de societate”, a subliniat Arseni.

TV8.md amintește că Tatiana Ciaglic, Ion Guzun și Alexandru Postică au fost numiți, pe un mandat de șase ani, în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. La ședința de astăzi, 30 martie, Parlamentul a votat trei proiecte de hotărâri care prevăd acest lucru.

Candidaturile au fost propuse Parlamentului după desfășurarea concursului pentru selectarea candidaților la funcția de membru al CSM. Concursul a fost desfășurat după ce toți cei trei candidați au promovat evaluarea efectuată de Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Potrivit legislației, CSM este constituit din 12 membri. Șase dintre ei, care nu fac parte din rândul judecătorilor, sunt numiți de Parlament, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși.

Consiliul Suprem de Securitate (CSS) a pus un ultimatum după întreruperea Adunării Generale a Judecătorilor la care urma să fie aleasă o nouă componență a CSM. Președinta Maia Sandu a anunțat, în urma ședinței din 20 martie a CSS, că Adunarea Generală a Judecătorilor trebuie să accelereze crearea unui nou CSM. Mai exact, CSS a oferit la dispoziția magistraților 30 de zile pentru a alege un CSM complet funcțional.