14 martie 2023, ora 11:00

Uniunea Europeană pregătește o misiune civilă sub egida politicii de securitate și apărare comună axată pe sectorul de securitate din Republica Moldova. Subiectul a fost abordat de ministrul afacerilor externe din România Bogdan Aurescu și ministrul afacerilor externe al Republicii Lituania, Gabrielius Landsbergis.

Totodată, oficialii au evaluat impactul războiului asupra altor state din regiune, cu accent pe Republica Moldova, context în care șeful diplomației române a subliniat necesitatea întăririi rezilienței si securității acestui stat, inclusiv în contextul acțiunilor de destabilizare ale Rusiei, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe de la București.

Cei doi oficiali au reconfirmat susținerea activă pentru procesul de extindere al Uniunii Europene, inclusiv pentru partenerii estici.

Un subiect central al discuțiilor l-a reprezentat contracararea efectelor războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Cei doi miniștri au condamnat ferm acțiunile Federației Ruse și au evaluat perspectivele acestui conflict. 

Totodată, au fost discutate modalitățile de implicare în viitorul proces de reconstrucție a Ucrainei.

Discuțiile au prilejuit și un schimb de opinii privind cooperarea în cadrul formatelor regionale precum Inițiativa celor Trei Mări. 

Oficialul român a informat omologul lituanian cu privire la prioritățile României ca țară organizatoare a Summit-ului Inițiativei din 2023 și a evidențiat potențialul formatului pentru întărirea conectivității și securității regionale.

Subiectul cu referire la misiunea civile de consiliere sub egida Politicii Externe și de Securitate Comune a UE a fost discutat în februarie curent, de șeful diplomației moldovești Nicu Popescu și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borell.

Obiectivele unei eventuale misiuni civile ar putea fi axate pe oferirea expertizei europene în sfera îmbunătățirii mecanismelor de gestionare a crizelor, contracarării amenințărilor hibride, consolidării securității cibernetice, contracarării dezinformării și a altor domenii aferente. 

În mod practic, experții europeni ce fac parte din astfel de misiuni de consiliere asistă autoritățile țărilor beneficiare în dezvoltarea legislației și politicilor relevante, crearea mecanismelor de coordonare și ajută în elaborarea și implementarea proiectelor de asistență.

30 martie 2023, ora 23:15

Deși potrivit fostei ministre a Justiției, deputata Olesea Stamate, dar și a unor experți juridici, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) devine funcțional odată cu numirea în funcție, de către Parlament, a celor trei membri noi, din rândul non-judecătorilor, niciun act ce ar urma să fie adoptat în această componență „nu are forță juridică și este pasibil de atacat în orice instanță”.

O spune doctorul în drept constituțional, Alexandru Arseni, potrivit căruia CSM nu poate funcționa legal cu doar patru membri. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 30 martie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit lui Arseni, activitatea CSM ar fi neconformă cu prevederile legale și constituționale. Acesta susține că pentru ca CSM să poată funcționa în mod deliberativ și legal, trebuie să fie prezenți cel puțin 7 din cei 12 membri și să se voteze cu o majoritate de 2/3 din cei 12 membri, nu din cei 4.

„Orice instituție care are un număr stabilit de persoane, în cazul dat, CSM - 12, pentru ca el să fie deliberativ, să poată lucra, trebuie să fie prezenți cel puțin 50+1, adică 7, iar pentru ca hotărârile lui să fie legale și legitime, trebuie să voteze 2/3 din 12, nu din 4. Este o interpretare absolut greșită și speculativă a funcționării unui organ legal și legitim”, a spus Alexandru Arseni.

Doctorul afirmă că interpretarea conform căreia CSM poate funcționa cu doar 4 persoane ar fi greșită și speculativă.

„Această redactare este neconstituțională, dar nu a atacat-o nimeni, iar interpretarea doctrinară, autentică nu permite unui organ cu 4 persoane să fie deliberativ, este o confuzie totală în teoria generală a dreptului.

Niciun act care va fi adoptat în această componență nu are forță juridică și este pasibil de atacat în orice instanță. Asta va demonstra neseriozitatea acestora și neglijența față de societate”, a subliniat Arseni.

TV8.md amintește că Tatiana Ciaglic, Ion Guzun și Alexandru Postică au fost numiți, pe un mandat de șase ani, în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. La ședința de astăzi, 30 martie, Parlamentul a votat trei proiecte de hotărâri care prevăd acest lucru.

Candidaturile au fost propuse Parlamentului după desfășurarea concursului pentru selectarea candidaților la funcția de membru al CSM. Concursul a fost desfășurat după ce toți cei trei candidați au promovat evaluarea efectuată de Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Potrivit legislației, CSM este constituit din 12 membri. Șase dintre ei, care nu fac parte din rândul judecătorilor, sunt numiți de Parlament, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși.

Consiliul Suprem de Securitate (CSS) a pus un ultimatum după întreruperea Adunării Generale a Judecătorilor la care urma să fie aleasă o nouă componență a CSM. Președinta Maia Sandu a anunțat, în urma ședinței din 20 martie a CSS, că Adunarea Generală a Judecătorilor trebuie să accelereze crearea unui nou CSM. Mai exact, CSS a oferit la dispoziția magistraților 30 de zile pentru a alege un CSM complet funcțional.