15 martie 2023, ora 20:15

Nu există un deficit de ceapă chiar dacă aceasta a ajuns să coste mai scump ca niciodată. Anul trecut producția de ceapă moldovenească a depășit cererea internă cu 50 la sută. Prin urmare, nu putem vorbi de o criză naturală ci de una artificială, când producția este ținută în stocuri în scopul menținerii prețurilor, a declarat pentru TV8 conducerea ministerului Agriculturii.

La Piața Centrală din Capitală cea mai ieftină ceapă costă 20 de lei, dublu față de cât a fost în toamnă.

„ - Lumea dacă nare, apoi de nevoie și cumpără.
 - De la ce preț, până la ce preț?
 - De la 23 până la 25”.

„ - Cum vă pare prețul la ceapă anul acesta?
 - E scumpușor”.

„După cum e anul, dacă a fost secetă și nu a fost ploi”.

Experți de la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecția Plantelor afirmă că prețurile sunt mai mult decât exagerate.

Comercianții afirmă că prețurile mari sunt determinate de un deficit acut de ceapă, generat de exporturile masive în Ucraina.

Statisticile oficiale, însă, arată diferit.
 

Producție și export ceapă:
- Producție 2022 - 49 000 tone
- Necesități - 33 000 tone
- Export- 9300 tone
- Import -2500 tone

În 2022, recolta de ceapă în Republica Moldova a fost de 49 de mii de tone, în timp ce populația nu consumă decât 33 de mii de tone. Asta înseamnă că Producția a depășit necesitățile cu peste 50 la sută. Deși exporturile au fost de nouă mii 300 de tone, piața rămâne suprasaturată, mia ales că în anul trecut au fost și importate 2500 de tone.  

Vasile Șarban, secretar de stat la ministerul Agriculturii spune că tradițional regiunea Herson era un producător important de ceapă, dar nu și în acest an când zona a devenit linie de front. În aceste condiții, demnitarul nu exclude că agricultorii țin marfa în stoc, în speranța că o vor putea exporta în Ucraina la prețuri rezonabile.

Chiar dacă necesitățile interne sunt asigurate, pe piața globală există totuși un deficit. Potrivit analiștilor de la East Fruit, ceapa este printre cele mai căutate produse din comerțul global, după ce unele țări chiar au interzis exporturile.

20 martie 2023, ora 23:46

În noaptea de sâmbătă, 25 martie, spre duminică, 26 martie, vom trece la ora de vară 2023. Acele ceasornicelor vor fi mutate cu o oră înainte, astfel că ora 3:00 va deveni ora 4:00. Pentru că se schimbă ora, duminică va fi cea mai scurtă zi din 2023, cu doar 23 de ore.

Trecerea la ora de vară are loc la o săptămână după echinocțiul de primăvară, marcat pe 20 martie, când ziua este egală cu noaptea.

Schimbarea orei, de cele mai multe ori, are consecințe asupra psihicului și sănătății populației, care are nevoie de o anumită perioadă de acomodare.

Mai mult, sunt persoane care se confruntă cu stări de stres, anxietate sau chiar depresii din cauza acestei schimbări, deoarece nu se pot adapta atât de repede la noua oră.

Omul are nevoie în jur de trei zile pentru a se adapta la această schimbare. S-a demonstrat că cei care adorm mai târziu, după ora 22:00, se adaptează mai greu la ora de vară.

Pentru a trece mai ușor peste perioada de acomodare, sunt recomandate exerciții moderate și este important să fie păstrat regimul de somn. Pentru a facilita adormirea, se va respira profund, cu ochii închiși, în jur de cinci minute. 

Este recomandată și relaxarea musculară progresivă în poziția orizontală, de la degete și până la membrele superioare. Cât privește regimul alimentar, se va evita consumul produselor alimentare grase.

Pentru prima dată, trecerea la ora de vară a fost aplicată în Noua Zeelandă, în 1895. Republica Moldova a preluat această practică în anul 1979.

În februarie 2021, Parlamentul European a votat pentru eliminarea practicii de schimbare a orei, dar a lăsat decizia la discreția statelor membre, potrivit IPN. Comisia Europeană urma să propună un plan de revizuire a Directivei care prevede schimbarea orei, lucru care, deocamdată, nu s-a întâmplat.