18 martie 2023, ora 12:01

Vladimir Putin este al patrulea șef de stat care are un mandat de arestare emis de Curtea Internațională de Justiție de la Haga, scrie ziare.com.

Primul este fostul președinte al Sudanului, Omar al-Bashir. În 2008, CPI l-a acuzat pe politician de genocid în legătură cu conflictul din Darfur. În ciuda implicării probabile într-o crima gravă, al-Bashir a rămas la putere încă 11 ani, dar nu a avut o bătrânețe liniștită și calmă. În 2019, președintele Sudanului a fost răsturnat și arestat. Încă nu a fost trimis la Haga.

FOTO Omar al-Bashir

Al doilea este fostul președinte libian Muammar Gaddafi, unul dintre cei mai faimoși dictatori, a cărui soartă toți se tem să o repete. Un mandat de arestare a fost emis în 2011, dar nu a fost aplicat: Gaddafi a fost ucis cu brutalitate după 4 luni. Însă Gaddafi a trăit cu teamă pentru viața sa: politicianul s-a înconjurat de bodyguarzi și și-a schimbat constant locul de reședință. Cu toate acestea, măsurile de securitate sporite nu l-au salvat. În octombrie 2011, rebelii l-au capturat și bătut sever, filmând totul cu un telefon mobil. O soartă asemănătoare a avut fiul dictatorului.

FOTO Muammar Gaddafi

Al treilea este președintele Coastei de Fildeș, Laurent Gbagbo. În 2011 a pierdut alegerile, dar și-a dorit atât de mult să rămână la putere încât i-a fost frică să apară în public și a decis să se refugieze într-un buncăr. După o revoltă, președintele a fost arestat și dus la Haga. În 2019, a fost achitat.

FOTO Laurent Gbagbo

Toți dictatorii menționați au fost acuzați de crime împotriva umanității.

Între timp, Moscova a reacționat violent la aflarea veștii privind mandatul de arestare a lui Putin, declarând că nu se supune Curții.

Propagandista Margarita Simonyan susține că, de îndată ce Putin va fi arestat, Rusia va reacționa cu o lovitură nucleară.

02 aprilie 2023, ora 10:26

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a impus noi sancțiuni împotriva a sute de persoane, companii și organizaţii acuzate de sprijinirea invaziei ruse în Ucraina. Lista include mai mulți ucraineni și peste 200 de ruși. În total, au fost aplicate sancțiuni împotriva a 273 de persoane și a 380 de persoane juridice, relatează Hromadske.

Un decret în acest sens a fost semnat sâmbătă, 1 aprilie, iar măsurile se aplică pe termen de zece ani.

În special, președintele ucrainean a introdus sancțiuni împotriva fostului președinte al „Motor Sichi” Veaceslav Boguslaev și a comandantului militar al Federației Ruse Serhii Karakayev.

Totodată, sunt vizaţi directori ai unor fabrici de armament şi ai unor instituţii de cercetare militară. Printre instituţiile afectate sunt ministerul finanţelor de la Moscova şi Consiliul Federaţiei - camera superioară a parlamentului Rusiei, precum şi Gardienii Revoluţiei, forţa militară de elită a Iranului, în contextul suspiciunilor că Teheranul le livrează ruşilor drone de tip kamikaze, folosite în Ucraina, scrie Agerpres.

Sancţiunile sunt în mare măsură simbolice, deoarece puţine din entităţile de pe listă au proprietăţi în Ucraina.