13 martie 2023, ora 12:39

Elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal vor învăța în baza unor manuale noi. Acestea urmează să ajungă pe băncile instituțiilor de învățământ până în data de 1 septembrie 2024 și vor corespunde cu curricula școlară, modificată în anul 2018. 

Prima tranșă de manuale - 43 de titluri noi, vor ajunge în școli până la începutul anului de studii 2023-2024, celelalte 67 de titluri urmând să fie editate până în data de 2 septembrie 2024. 

„Cerințele specifice procedurii de achiziție a manualelor școlare au fost discutate la Ministerul Educației în cadrul unei ședințe cu reprezentanții editurilor interesate. Participanții au discutat despre cerințele generale față de proiectele de manuale, specificațiile tehnice, criteriile privind eligibilitatea operatorilor economici, factorii de evaluare, termenele de realizare și alte aspecte”, se precizează într-un comunicat al Ministerului Educației și Cercetării. 

Ministrul Anatolie Topală a solicitat reprezentanților editurilor implicarea celor mai experimentate și calificate cadre didactice în pregătirea proiectelor de manuale care să corespundă rigorilor în domeniu, dar și așteptărilor elevilor și cadrelor didactice.

„Procedura este realizată conform unui nou Regulament cu privire la selectarea și achiziția manualelor școlare, care perfecționează cadrul normativ privind asigurarea cu manuale şcolare şi suporturi didactice necesare în învăţământul general, prin implementarea unor criterii de evaluare care să permită elaborarea şi evaluarea corectă a unor manuale moderne”, a menționat ministrul. 

Licitația pentru manualele care vor ajunge în școli în 2024 va fi anunțată în perioada imediat următoare - urmând să fie achiziționate 67 de titluri de manuale școlare, dintre care 52 de titluri pentru învățământul primar și cel gimnazial și 15 titluri pentru învățământul liceal.

30 martie 2023, ora 23:15

Deși potrivit fostei ministre a Justiției, deputata Olesea Stamate, dar și a unor experți juridici, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) devine funcțional odată cu numirea în funcție, de către Parlament, a celor trei membri noi, din rândul non-judecătorilor, niciun act ce ar urma să fie adoptat în această componență „nu are forță juridică și este pasibil de atacat în orice instanță”.

O spune doctorul în drept constituțional, Alexandru Arseni, potrivit căruia CSM nu poate funcționa legal cu doar patru membri. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 30 martie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit lui Arseni, activitatea CSM ar fi neconformă cu prevederile legale și constituționale. Acesta susține că pentru ca CSM să poată funcționa în mod deliberativ și legal, trebuie să fie prezenți cel puțin 7 din cei 12 membri și să se voteze cu o majoritate de 2/3 din cei 12 membri, nu din cei 4.

„Orice instituție care are un număr stabilit de persoane, în cazul dat, CSM - 12, pentru ca el să fie deliberativ, să poată lucra, trebuie să fie prezenți cel puțin 50+1, adică 7, iar pentru ca hotărârile lui să fie legale și legitime, trebuie să voteze 2/3 din 12, nu din 4. Este o interpretare absolut greșită și speculativă a funcționării unui organ legal și legitim”, a spus Alexandru Arseni.

Doctorul afirmă că interpretarea conform căreia CSM poate funcționa cu doar 4 persoane ar fi greșită și speculativă.

„Această redactare este neconstituțională, dar nu a atacat-o nimeni, iar interpretarea doctrinară, autentică nu permite unui organ cu 4 persoane să fie deliberativ, este o confuzie totală în teoria generală a dreptului.

Niciun act care va fi adoptat în această componență nu are forță juridică și este pasibil de atacat în orice instanță. Asta va demonstra neseriozitatea acestora și neglijența față de societate”, a subliniat Arseni.

TV8.md amintește că Tatiana Ciaglic, Ion Guzun și Alexandru Postică au fost numiți, pe un mandat de șase ani, în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. La ședința de astăzi, 30 martie, Parlamentul a votat trei proiecte de hotărâri care prevăd acest lucru.

Candidaturile au fost propuse Parlamentului după desfășurarea concursului pentru selectarea candidaților la funcția de membru al CSM. Concursul a fost desfășurat după ce toți cei trei candidați au promovat evaluarea efectuată de Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Potrivit legislației, CSM este constituit din 12 membri. Șase dintre ei, care nu fac parte din rândul judecătorilor, sunt numiți de Parlament, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși.

Consiliul Suprem de Securitate (CSS) a pus un ultimatum după întreruperea Adunării Generale a Judecătorilor la care urma să fie aleasă o nouă componență a CSM. Președinta Maia Sandu a anunțat, în urma ședinței din 20 martie a CSS, că Adunarea Generală a Judecătorilor trebuie să accelereze crearea unui nou CSM. Mai exact, CSS a oferit la dispoziția magistraților 30 de zile pentru a alege un CSM complet funcțional.