17 martie 2023, ora 21:14

Prin amânarea Adunării Generale a Judecătorilor și respectiv, a alegerii membrilor CSM, „se dorește perpetuarea situației grave din justiție”. O spune ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, potrivit căreia Adunarea a fost o „șansă de a debloca situația precară din justiție”.

„Reieșind din majoritatea opiniilor expuse de judecători, înțeleg, că interesul public mai puțin a contat și, că nu se dorește crearea unui CSM cu care să fie un nou început pentru rezolvarea problemelor din justiție, (numirea în funcție a judecătorilor, soluționarea mai rapidă a cazurilor, luarea deciziilor importante de administrare în sistemul judecătoresc). 

Astfel, se putea valorifica oportunitatea de a fi parte a reformei justiției și, mai ales, de a restabili imaginea sistemului judecătoresc. În calitate de ministră a Justiției, îmi doresc un partener pentru implementarea agendei pentru aderarea la UE, pentru a consolida domeniul justiției și cel anticorupției”, a comentat ministra.

Veronica Mihailov-Moraru a subliniat că în acest context, „se impune întreprinderea unor soluții dure și, de această dată, chiar nu pot fi invocate acuzații de imixtiune”.

TV8.md reamintește că vineri, 17 martie, la Chișinău, a avut loc Adunarea Generală a Judecătorilor, la care urmau să fie aleși patru membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din rândul celor cinci judecători, toți din prima instanță, care au promovat evaluarea în cadrul Comisiei Pre-Vetting. 

După ce mai mulți judecători din sistem au susținut discursuri, majoritatea îndreptate împotriva reformelor promovate de actualul Guvern, ședința a fost întreruptă, iar chestiunea privind alegerea membrilor CSM, din rândul judecătorilor, amânată pentru 28 aprilie 2023, după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) se va pronunța pe marginea contestațiilor depuse de candidații care nu au promovat evaluarea în cadrul Comisiei Pre-Vetting.

La scurt timp, președinta Maia Sandu a anunțat că va convoca luni, 20 martie, Consiliul Suprem de Securitate, pentru a discuta situația excepțională din sistemul justiției după amânarea alegerii, în cadrul Adunării Generale a Judecătoriilor, a membrilor în Consiliul Superior al Magistraturii.

20 martie 2023, ora 23:46

În noaptea de sâmbătă, 25 martie, spre duminică, 26 martie, vom trece la ora de vară 2023. Acele ceasornicelor vor fi mutate cu o oră înainte, astfel că ora 3:00 va deveni ora 4:00. Pentru că se schimbă ora, duminică va fi cea mai scurtă zi din 2023, cu doar 23 de ore.

Trecerea la ora de vară are loc la o săptămână după echinocțiul de primăvară, marcat pe 20 martie, când ziua este egală cu noaptea.

Schimbarea orei, de cele mai multe ori, are consecințe asupra psihicului și sănătății populației, care are nevoie de o anumită perioadă de acomodare.

Mai mult, sunt persoane care se confruntă cu stări de stres, anxietate sau chiar depresii din cauza acestei schimbări, deoarece nu se pot adapta atât de repede la noua oră.

Omul are nevoie în jur de trei zile pentru a se adapta la această schimbare. S-a demonstrat că cei care adorm mai târziu, după ora 22:00, se adaptează mai greu la ora de vară.

Pentru a trece mai ușor peste perioada de acomodare, sunt recomandate exerciții moderate și este important să fie păstrat regimul de somn. Pentru a facilita adormirea, se va respira profund, cu ochii închiși, în jur de cinci minute. 

Este recomandată și relaxarea musculară progresivă în poziția orizontală, de la degete și până la membrele superioare. Cât privește regimul alimentar, se va evita consumul produselor alimentare grase.

Pentru prima dată, trecerea la ora de vară a fost aplicată în Noua Zeelandă, în 1895. Republica Moldova a preluat această practică în anul 1979.

În februarie 2021, Parlamentul European a votat pentru eliminarea practicii de schimbare a orei, dar a lăsat decizia la discreția statelor membre, potrivit IPN. Comisia Europeană urma să propună un plan de revizuire a Directivei care prevede schimbarea orei, lucru care, deocamdată, nu s-a întâmplat.