19 martie 2023, ora 17:06

Preşedintele Emanuel Macron se va confrunta luni cu un moment critic, când Adunarea Naţională urmează să voteze moţiunile de cenzură depuse după ce guvernul său a ocolit joi parlamentul, pentru a promova o reformă nepopulară a legii pensiilor, care include creşterea vârstei de pensionare, transmite Reuters și News.ro.

Cu toate acestea, în timp ce voturile de luni pot arăta furia faţă de guvernul lui Macron, este puţin probabil ca acestea să anuleze reformele.

Parlamentarii opoziţiei au depus vineri două moţiuni de cenzură în Parlament.

Grupul de centru Liot a propus o moţiune de cenzură multipartide, care a fost co-semnată de alianţa de extremă stânga Nupes.

Câteva ore mai târziu, partidul de extremă-dreapta Mobilizarea Naţională a Franţei, care are 88 de membri ai Adunării Naţionale, a depus, de asemenea, o moţiune de cenzură.

Dar, chiar dacă partidul lui Macron şi-a pierdut majoritatea absolută în camera inferioară la alegerile de anul trecut, sunt puţine şanse ca moţiunea multipartid să treacă, cu excepţia cazului în care se formează o alianţă surpriză a parlamentarilor din toate părţile, de la extrema stângă la extrema dreaptă.

Liderii partidului conservator Les Republicains (LR) au exclus o astfel de alianţă. Niciunul dintre ei nu a sponsorizat prima moţiune de cenzură depusă vineri.

Reforma pensiilor a preşedintelui Macron ridică vârsta de pensionare cu doi ani, la 64 de ani, ceea ce guvernul spune că este esenţial pentru a se asigura că sistemul nu se prăbuşeşte.

Măsura guvernului, care a urmat săptămânilor de proteste împotriva reformei pensiilor, a declanşat trei nopţi de tulburări şi demonstraţii la Paris şi în toată ţara, amintind de protestele Vestelor Galbene care au izbucnit la sfârşitul anului 2018 din cauza preţurilor ridicate ale combustibililor.

30 martie 2023, ora 22:33

Putin a semnat un decret privind recrutarea de primăvară în Rusia. De data aceasta, 147.000 de cetățeni sun chemați pentru efectuarea serviciului militar obligatoriu, scrie Nexta.

Campania începe întotdeauna la 1 aprilie și se termină la 15 iulie. Bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani sunt supuși recrutării. 

În septembrie anul trecut, Vladimir Putin a semnat un ordin de convocare a 120.000 de ruși pentru campania de toamnă. La acea vreme, agenția Tass cita Ministerul Apărării de la Moscova care afirma că recrutarea nu este în niciun fel legată de „operațiunea militară specială”, denumirea oficială folosită de Rusia pentru războiul declanșat în Ucraina, transmite HotNews.

Toți bărbații din Rusia trebuie să efectueze un an de serviciu militar, între vârstele de 18 și 27 de ani, sau o pregătire echivalentă în timpul studiilor superioare.

În medie, în ultimii ani, în jur de 130.000 de persoane au fost chemate în fiecare campanie de primăvară și de toamnă, potrivit Tass.

Ministerul britanic al Apărării a transmis, în cea mai recentă evaluare privind evoluția războiului din Ucraina, că Rusia pregătește o nouă campanie de înrolare prin care vrea să recruteze 400.000 de soldați care să se ofere „voluntar” să intre în armată, dar că probabil autoritățile regionale vor recurge la constrângeri pentru a-și îndeplini cotele de înrolare impuse de Moscova.

Astfel, numărul de soldați pe care Kremlinul vrea să-l obțină este chiar mai mare decât cel de 300.000 din cadrul „mobilizării parțiale” anunțate de Vladimir Putin în septembrie anul trecut. La sfârșitul lunii octombrie, ministrul apărării Serghei Șoigu a spus că această cotă a fost atinsă și că „nu mai sunt planificate alte măsuri similare”.

Mulți au fost trimiși să lupte în Ucraina, unde trupele rusești au suferit pierderi enorme, uneori de peste 1.000 de soldați pe zi (potrivit estimărilor ucrainene), mai ales în condițiile unei ofensive de iarnă cu reușite minore.

Experții militari britanici au spus, în evaluarea de joi dimineață, că prin campania de recrutare pe bază de „voluntariat” Kremlinul vrea să nu agite apele interne.