15 martie 2023, ora 10:41

Jurnaliștii de la Rise Moldova, împreună cu un consorțiu de jurnaliști din care fac parte Yahoo News, Centrul Dosier din Londra și alte instituții de presă cu renume au intrat în posesia unui document scurs din culisele administrației prezidențiale de la Kremlin, care divulgă planul Federației Ruse de a atrage Republica Moldova sub propria umbrelă până în 2030. 

Documentul propriu-zis, creat în anul 2021, nu a fost făcut public, însă jurnaliștii au scos la iveală obiectivele strategice ale Moscovei în raport cu Republica Moldova. Scopul principal al Kremlinului este obținerea controlului asupra țării noastre și îndepărtarea ei de UE și NATO. Potrivit Rise, strategia a fost construită pe trei sfere de influență: politică și militară, economică și umanitară.

Pe termen scurt (până în 2022), Rusia și-a propus să deschidă un consulat în UTA Găgăuzia, lucru care, însă, nu s-a întâmplat. Ideea deschiderii unui Consulat rus la Comrat este promovată de fostul șef de stat Igor Dodon încă din 2012. Pe atunci, Dodon era deputat în Parlament.

Un alt obiectiv al Federației Ruse ar fi „Contracararea colaborării RM cu NATO”, pe care și l-a propus să fie realizat până în 2025. Iar pe termen lung, adică până în 2030, Rusia vrea „formarea unei atitudini negative față de NATO în societatea moldovenească și în cercurile politice”. 

„Contracararea politicii expansioniste a României în Moldova” – obiectiv al Rusiei pe termen mediu – până în 2025. Tot la capitolul obiective în sfera politică, militară, militaro-tehnică și în domeniul securității, Rusia vrea „lărgirea bazei electorale a forțelor politice din RM care pledează pentru relații constructive cu FR”, „crearea unor grupuri stabile pro-ruse de influență  în mediul elitelor politice și economice moldovenești”, „dezvoltarea colaborării în domeniul politico-militar, inclusiv intensificarea contactelor ruso-moldovenești între forțele armate și instituțiile de menținere a ordinii” și „creșterea nivelului de participare a RM în activitățile CSI, inclusiv restabilirea participării reprezentanților moldoveni în toate formatele Comunității, precum și prin prisma UEE”. 

Până în 2025, Rusia și-a propus să creeze în Republica Moldova o rețea de „ONG-uri care promovează dezvoltarea relațiilor ruso-moldovenești”, precum și să ofere „sprijin organizatoric, financiar, juridic și informațional pentru ONG-urile prietenoase cu Federația Rusă”. Un astfel de ONG a fondat în 2021 fostul președinte al țării, Igor Dodon.  

Tot pe filiera umanitară, autorii planului au stabilit drept obiectiv „asigurarea că autorităţile moldoveneşti vor renunța la ideea de a elimina studierea limbii ruse în școli” și „reconfirmarea statutului de limbă de comunicare interetnică pentru limba rusă”. 

Rusia își mai propune „să extindă oportunitățile pentru studenții moldoveni de a primi educație în limba rusă la distanță”, să majoreze cota alocată de „Guvernul FR studenților din RM pentru studii la universitățile din Rusia cu finanțare din buget”, dar și să creeze consorții între „instituții de învățământ superior din cele două țări”, să deschidă filiale ale universităților rusești și să dezvolte un program de schimb academic.

Strategia rușilor vizează și biserica. Potrivit planului, până în 2030 își propun să acorde sprijin „Bisericii Ortodoxe Ruse în apărarea intereselor Ortodoxiei canonice în Republica Moldova”.

Menținerea volumului și cadrului legal pentru aprovizionarea cu gaze naturale rusești” e obiectivul cu care începe planul orientat spre sfera comercială și economică.

Citește continuarea pe Rise Moldova. 

22 martie 2023, ora 10:17

Campania pentru alegerile bașcanului Găgăuziei este în toi. În data de 30 aprilie, locuitorii autonomiei găgăuze sunt chemați la vot pentru a-și alege cel de-al cincilea guvernator. 

Șapte bărbați: Mihail Formuzal, Victor Petrov, Nicolai Dudoglo, Serghei Cernev, Grigori Uzun, Serghei Cimpoeș și Dimitri Croitori, luptă pentru a ocupa fotoliul de lider al autonomiei găgăuze în următorii 4 ani. Deși prerogativele bașcanului sunt limitate în mare parte la regiunea găgăuză, discursul electoral al unor candidați depășește cu mult granițele UTA Găgăuzia. 

Unii dintre candidații înscriși în cursa electorală pentru funcția de bașcan al UTA Găgăuzia promit lucruri mărețe pentru regiune. 

În timp ce unul dintre candidați promite să lupte pentru revenirea la limba moldovenească și împotriva NATO, altul intenționează să semneze un parteneriat strategic cu Republica Tatarstan.

Împotriva limbii române și NATO

Nicolai Dudoglo este deputat în Adunarea Populară Găgăuză și antrenor de lupte libere la școala sportivă din Comrat. Anterior, Dudoglo a deținut funcția de primar al orașului Comrat (2004-2014). A fost și deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2014-2019), ales pe listele Partidului Democrat.

Dacă va ajunge bașcan, Nicolai Dudoglo promite că găgăuzii vor fi sătui și îmbrăcați.

„Promit că atunci când voi deveni bașcan, poporul va trăi în căldură, va fi sătul, încălțat și vor avea posturi de muncă”, a scris Dudoglo pe pagina sa de Facebook.

În cadrul unei discuții electorale, Nicolai Dudoglo a promis că, în cazul în care va obține votul cetățenilor, va lupta împotriva legii separatismului și aderării la NATO, va milita pentru revenirea la limba moldovenească și se va opune vânzării de terenuri străinilor.

A patra oară cu noroc?

Nu este prima dată când Dudoglo intenționează să ajungă guvernator al Găgăuziei. Acesta și-a mai încercat norocul de trei ori până acum, dar de fiecare dată a ieșit pe locul al doilea. Ultima dată, Dudoglo a candidat la alegerile pentru bașcan din 2015 când a fost surclasat de actualul lider al regiunii, Irina Vlah.

În căutare de aliați în Rusia

Deși invazia rusească din Ucraina este condamnată de majoritatea statelor lumii, unii dintre candidații la funcția de bașcan caută sprijin în Rusia. La începutul campaniei electorale, Victor Petrov a plecat într-o vizită de lucru în Republica Tatarstan din Federația Rusă. Petrov menționează că Republica Tatarstan poate fi un exemplu pentru Găgăuzia în domeniul investițiilor și inovațiilor. În cadrul întâlnirilor pe care Victor Petrov le-a avut cu diverși oficiali din regiune, a fost discutat un viitor parteneriat economic dintre Tatarstan și Găgăuzia.

Victor Petrov este candidatul cu cea mai crudă experiență în politica din UTA Găgăuzia. S-a lansat în politică în anul 2021, când a câștigat mandatul de deputat în Adunnarea Populară a Găgăuziei. În 2022, și-a lansat propria organizație politică - Uniunea Populară a Găgăuziei. În 2021, Petrov fost susținut de socialiști la funcția de președinte al Adunării Populare, dar nu a reușit să creeze o majoritate care să-l propulseze în funcție. Petrov mai este și fondatorul Centrului Comunitar Anticriză (în rusă NAȘ), o organizație care se ocupă cu acte de caritate în Găgăuzia. În vara lui 2022, organizația sa a fost în centrul unui scandal. Atunci oamenii legii au blocat site-ul de știri Gagauznews.md înființat de AO Centrul Comunitar Anticriză. Potrivit PCCOS, Gagauznews răspândea sistematic elemente propagandistice care justifică agresiunea militară asupra Ucrainei și care incită la ură și război.

Presa a scris anterior despre faptul că Petrov ar avea conexiuni puternice la Kremlin și legături cu Grigore Caramalac, una dintre cele mai de temut figuri criminale din anii ’90.

Fără homosexuali și gaz mai ieftin

Și deputatul Adunării Populare Găgăuze Serghei Cimpoieș a căutat sprijin electoral în Federația Rusă. Pe 17 martie, Cimpoieș a avut o întâlnire cu vicepreședintele Dumei de Stat, Piotr Tolstoi. TASS scrie că una dintre principalele probleme discutate în cadrul întâlnirii a fost prețul mare al gazului din Republica Moldova: „Găgăuzia se află astăzi într-o situație foarte dificilă. Locuitorii autonomiei contează pe ajutorul Rusiei”, menționează agenția de stat a Federației Ruse. 

Serghei Cimpoieș a subliniat de asemenea că multe decizii ale autorităților de la Chișinău au fost luate împotriva intereselor Găgăuziei. Oficialul găgăuz a subliniat că este îngrijorat de adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a legii nediscriminării, care a dus la legalizarea paradelor gay.

„Nu este vremea femeilor, oamenilor de știință sau filosofilor, este vremea oamenilor care pot să conducă cu pumnul în masă ” 

Grigori Uzun este singurul dintre cei 7 candidați care are în spate susținerea unui partid politic de la Chișinău. Partidul Socialiștilor a declarat că îl susține pe Uzun la aceste alegeri. Acest lucru a creat disensiuni în interiorul PSRM. Deputatul socialist, Vasile Bolea, a declarat că este dezamăgit de decizia partidului său și că, persoanl, îl va susține pe Victor Petrov. În cadrul unei întruniri electorale din Beșalma, deputatul socialist, Bogdan Țîrdea, l-a lăudat pe Grigori Uzun, menționând că acesta este omul potrivit pentru a apăra Găgăuzia și întreaga Moldovă de război. 

„Noi am considerat că în aceste vremuri grele avem nevoie de oameni războinici, oameni care știu să conducă, care știu să-și apere poziția. Acum nu este vremea femeilor, oamenilor de știință sau filosofilor, acum este vremea oamenilor care pot să conducă cu pumnul în masă. Avem nevoie de oameni care să apere nu doar Găgăuzia, dar întreaga Moldovă - de război, sărăcia în care ne aflăm astăzi. Astăzi a venit vremea Satanei, o vreme întunecată”, a spus Țîrdea celor prezenți la întrunire.

Potrivt legislației electorale, pentru ca alegerile să aibă loc prezența la vot trebuie să fie de minimum 50%+1. Atingerea pragului electoral este dificilă, deoarece Găgăuzia, la fel ca și restul Republicii Moldova, se confruntă cu un exod masiv al populației. La alegerile din 2019, pentru ca prezența la vot să fie suficientă, autoritățile au decis să prelungească activitatea mai multor secții de vot.

Anterior Adunarea Populară Găgăuză a votat un proiect de lege prin care urma să fie micșorată cota de prezență la vot de la 50%+1, la 33%. Irina Vlah a refuzat să semneze legea invocând greșeli de procedură.

Amintim că în data de 30 aprilie 2023 au loc alegerile pentru funcția de guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia. Până în prezent, șapte persoane și-au anunțat intenția de a candida la aceste alegeri. 

Actualul bașcan, Irina Vlah, nu mai poate candida pentru un nou mandat, deoarece legea limitează aflarea în funcție la două mandate consecutive.