04 martie 2023, ora 21:50

Pasha Parfeni va reprezenta Republica Moldova pentru a doua oară la Eurovision. Piesa lui, „Soarele și Luna”, a acumulat cele mai multe puncte la Selecția Națională și va răsuna pe 9 mai, la Liverpool, Regatul Unit.

Pasha Parfeni a cântat pentru Republica Moldova la Eurovision în 2012, obținând locul 11 cu melodia „Lăutar”.

„Emoții cu siguranță sunt, dar vreau să vă spun că în acești ani, am reușit să acumulez un pic de experiență și toate aceste emoții au devenit foarte productive. Vreau să spun la toată lumea că și noi suntem norocoși, am păstrat asta ca și surpriză până acum, dar, de fapt, în perioada Eurovisionului, la Liverpool, va fi eclipsă de soare. Mi se pare un semn foarte bun pentru noi. 

Vreau să vă spun că noi am mizat de la bun început, ne-am pus un obiectiv măreț, ca să câștigăm la Liverpool locul I. Vorbesc acum foarte serios”, a spus Pasha Parfeni, la postul public de televiziune.

Pe locul 2, s-a clasat trupa Sunstroke Project, care a obținut, în 2017, cel mai bun rezultat pentru Republica Moldova la Eurovision - locul 3, cu „Hey Mamma”.

TV8.md reamintește că semifinalele Eurovision 2023 se vor desfășura pe 9 și 11 mai, iar marea finală - pe 13 mai, la Arena Liverpool de lângă râul Mersey.

37 de țări vor participa la Eurovision Song Contest 2023, potrivit eurovision.tv. Dintre acestea, 31 vor concura în două semifinale pentru a accede în marea finală, alăturându-se țărilor fondatoare: Franța, Germania, Italia, Spania, Regatul Unit și Ucrainei ca țară câștigătoare a ediției din 2022.

Rusia nu participă nici în acest an la Eurovision. Pe lângă aceasta, Macedonia de Nord, Muntenegru și Bulgaria s-au retras de la Eurovision Song Contest 2023.

Eurovision 2022 a fost câștigat de Ucraina, reprezentată de Kalush Orchestra, cu piesa „Stefania”. Republica Moldova s-a clasat pe locul 7 datorită fraților Advahov și trupei „Zdob și Zdub”, care au cântat „Trenulețul”.

22 martie 2023, ora 09:24

Creştinii ortodocşi sărbătoresc în fiecare an pe 22 martie, ziua Sfinţilor 40 de Mucenici. Aceștia sunt sărbătoriţi pentru că au murit în numele credinţei, după ce au fost condamnaţi la moarte prin îngheţare în lacul Sevastiei pentru că nu au dorit să se închine idolilor. 

Unul din ei nu a rezistat şi a ieşit din apă. În acel moment cădeau cununi din cer şi una din cununi se rotea pe apă căutându-l pe cel de-al patruzecilea mucenic, care era ieşit. Unul din ostaşii care păzeau mucenicii să nu iasă din lac, văzând minunea, a sărit în lac şi a primit această cunună. 

În această zi la Biserică se oficiază Liturghia darurilor înainte sfinţite, o liturghie deosebită. Creştinii vin la Biserică pentru a asculta slujba, pentru a se spovedi, pentru a primi sfintele taine. 

Tradiții. Obiceiuri. Superstiții

În această zi gospodinele fac în cinstea Sfinţilor Mucenici 40 de copturi din aluat în formă de opt, numite Sfinţi. Sfinţii se dau de pomană oamenilor şi se pun la icoane, unde se păstrează ca o lucrare harică până la Sfântul Gheorghe. 

Potrivit tradiţiei populare, aceştia sunt duşi la biserică pentru a fi binecuvântaşi, iar apoi sunt consumaţi în familie. În ziua mucenicilor, în credinţa populară, se deschid mormintele şi porţile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea Sfinţilor Mucenici 40 de colaci numiţi sfinţi, mucenici sau brădoşi. În Moldova, aceştia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, şi sunt copţi din aluat de cozonac şi apoi unşi cu miere şi nucă.

Covrigeii care se prepară de Mucenici mai simbolizează şi cununile luminoase coborâte din cer deasupra capetelor celor 40 înainte să-şi dea ultima suflare.

Preoţii spun că cele 40 de pahare pe care tradiţia populară le include în meniul sărbătorii fac parte dintr-un obicei străin de spiritul creştin. Biserica dezleagă la vin în această zi, dar nu la beţie.

Biserica afirmă că Sfinţii 40 de Mucenici transmit un alt mesaj: anume că bărbăţia, curajul, sunt puteri spirituale care se măsoară nu prin rezistenţa la băutură, ci prin capacitatea de sacrificiu.

Alte practici și credințe specifice 

În această zi (sau a doua, a treia zi) se obişnuia să se scoată plugul şi să se meargă cu el la arat, se semăna usturoiul, ceapa, se răsădea curechiul, femeile așteptînd să culeagă de 40 de ori mai mult cu condiția ca înainte de semănat să bată 40 de mătănii și să dea de pomană 40 de sfințișori și 40 de lumînări.

Se credea, că vremea de Mucenici se va repeta și în următoarele 40 de zile, iar dacă ploua pe 9/22 martie, atunci va ploua și la Paști, dacă tuna, vara va fi prielnică pentru toate culturile; dacă îngheţa în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.

În popor se consideră că cei 40 de mucenici sunt protectori ai agricultorilor şi ai vegetaţiei. Mai există credinţa ca în această zi este bine să se dea de pomană.