07 martie 2023, ora 22:21

Proteste în masă au loc la Tbilisi, Georgia, împotriva legii „agenților străini” adoptată de Parlamentul Georgiei. Potrivit SOVA și Georgia Online, pe 7 martie, oponenții proiectului de lege privind „agenții străini”, care ar putea îngrădi libertatea organizațiilor neguvernamentale din țară, s-au adunat lângă clădirea Parlamentului georgian. Protestele s-au lăsat cu violențe, așa că a fost nevoie de intervenția forțelor speciale. Cei de la MAI al Georgiei au utilizat gaze lacrimogene și tunuri de apă.

Protestatarii spun că legea menționată „rusă” reprezintă o amenințare la adresa integrării europene a țării și de aceea, nu vor să fie adoptată, scrie Unian.

Cu drapele UE în mâini, georgienii au scandat „Nu legii ruse”. Încercările lor de a se apropia de intrările în clădirea Parlamentului au dus la ciocniri cu oamenii legii.

Forțele de securitate le-au cerut protestatarilor din apropierea Parlamentului să se împrăștie, după care au folosit gaze lacrimogene. Ministerul de Interne al Georgiei a apelat și la tunuri cu apă. S-a întâmplat pe străzile Chichinadze și Chitadze de lângă Parlament.

Pe 7 martie, Parlamentul Georgiei a adoptat în prima lectură proiectul de lege „Cu privire la transparența influenței străine” (așa-numitul proiect de lege privind „agenții străini”). Pentru adoptarea legii în prima lectură au fost necesare 76 de voturi, exact acest număr de deputați au susținut proiectul de lege.

Legea declară organizațiile neguvernamentale și o parte din mass-media „agenți de influență străină”. Mai exact, organizația care primește mai mult de 20% din finanțare de peste hotare ar trebui să se înregistreze ca „agent străin”. O lege similară este în vigoare în Rusia și a permis deja autorităților să restrângă activitatea multor mass-media și organizații.

Președinta georgiană, Salome Zurabișvili, este împotriva legii.

„Proiectul de lege prezentat de unele grupuri din țara mea, care va îngrădi libertatea organizațiilor neguvernamentale (în care, trebuie spus, majoritatea sunt femei activiste), va fi extrem de nociv pentru transformarea democratică a societății noastre, eliminarea discriminării de gen și, de fapt, calea integrării noastre europene. Pe baza acestui fapt, mi-am exprimat deja dezacordul puternic cu acest proiect de lege și folosesc această ocazie pentru a-mi exprima și aici poziția”, a spus Zurabișvili.

30 martie 2023, ora 22:33

Putin a semnat un decret privind recrutarea de primăvară în Rusia. De data aceasta, 147.000 de cetățeni sun chemați pentru efectuarea serviciului militar obligatoriu, scrie Nexta.

Campania începe întotdeauna la 1 aprilie și se termină la 15 iulie. Bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani sunt supuși recrutării. 

În septembrie anul trecut, Vladimir Putin a semnat un ordin de convocare a 120.000 de ruși pentru campania de toamnă. La acea vreme, agenția Tass cita Ministerul Apărării de la Moscova care afirma că recrutarea nu este în niciun fel legată de „operațiunea militară specială”, denumirea oficială folosită de Rusia pentru războiul declanșat în Ucraina, transmite HotNews.

Toți bărbații din Rusia trebuie să efectueze un an de serviciu militar, între vârstele de 18 și 27 de ani, sau o pregătire echivalentă în timpul studiilor superioare.

În medie, în ultimii ani, în jur de 130.000 de persoane au fost chemate în fiecare campanie de primăvară și de toamnă, potrivit Tass.

Ministerul britanic al Apărării a transmis, în cea mai recentă evaluare privind evoluția războiului din Ucraina, că Rusia pregătește o nouă campanie de înrolare prin care vrea să recruteze 400.000 de soldați care să se ofere „voluntar” să intre în armată, dar că probabil autoritățile regionale vor recurge la constrângeri pentru a-și îndeplini cotele de înrolare impuse de Moscova.

Astfel, numărul de soldați pe care Kremlinul vrea să-l obțină este chiar mai mare decât cel de 300.000 din cadrul „mobilizării parțiale” anunțate de Vladimir Putin în septembrie anul trecut. La sfârșitul lunii octombrie, ministrul apărării Serghei Șoigu a spus că această cotă a fost atinsă și că „nu mai sunt planificate alte măsuri similare”.

Mulți au fost trimiși să lupte în Ucraina, unde trupele rusești au suferit pierderi enorme, uneori de peste 1.000 de soldați pe zi (potrivit estimărilor ucrainene), mai ales în condițiile unei ofensive de iarnă cu reușite minore.

Experții militari britanici au spus, în evaluarea de joi dimineață, că prin campania de recrutare pe bază de „voluntariat” Kremlinul vrea să nu agite apele interne.