16 septembrie 2023, ora 17:35

Comisia Electorală Centrală a înregistrat Blocul electoral „Ruslan Codreanu” pentru participare la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023. Acesta este constituit de către Partidul Politic „Uniunea Creștin-Socială din Moldova” și Partidul Politic „Puterea Oamenilor”.

Totodată, CEC a înregistrat și simbolul electoral al blocului pentru participarea la acest scrutin, care reprezintă denumirea blocului cu litere majuscule „RUSLAN CODREANU”, înserate într-un cerc.

Modalitatea de reprezentare a blocului electoral, procedura de desemnare a candidaților, modul și procedura de repartizare a alocațiilor de la bugetul de stat, precum și alte prevederi privind particularitățile de participare a Blocului electoral „Ruslan Codreanu” la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023 sunt stabilite în Acordul de constituire a acestuia din 10 septembrie 2023.

Partidele din componența blocului electoral nu vor putea desemna independent candidați în una sau mai multe circumscripții electorale la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023.

Alegerile locale generale vor avea loc pe 5 noiembrie 2023. Pe 7 august a început perioada electorală. Startul campaniei electorale se va da pe 6 octombrie 2023. Până acum, și-au anunțat intenția de a candida la șefia Primăriei Capitalei: Oleg Burlacu de la PLDM, Teodor Cârnaț - independent, Constantin Butucel de la Partidul „Acasă Construim Europa”, Vasile Bolea de la Partidul „Renaștere”, Diana Caraman de la PCRM, Ion Ștefăniță de la Mișcarea „Respect Moldova”, Mihail Polianschi de la Partidul „Congresul Civic”, Adrian Albu de la PSRM, Vadim Brînzaniuc de la PSDE, Ion Purice - vicepreședintele PL, Victor Chironda de la Platforma DA, Ion Bulgac de la CUB, Mihail Bagas de la PP „Liga Orașelor și Comunelor”, Lilian Carp de la PAS, Anatol Usatîi de la Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Vasile Costiuc - liderul Partidului „Democrația Acasă”, Ion Ceban - actualul edil al Capitalei. Alegerile locale din toamnă vor costa bugetul de stat în jur de 178 de milioane de lei.

03 octombrie 2023, ora 07:25

Deparazitarea instituției de corupți ar fi una din primele acțiuni ale fostului șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, Daniel Morar, dacă ar prelua conducerea Procuraturii Anticorupție din Republica Moldova. Într-un interviu exclusiv pentru „Cutia Neagră PLUS”, acesta a mai menționat că una dintre priorități ar fi și adoptarea unei legi pentru a consolida structura anticorupție. 

Potrivit acestuia, PA ar trebui fortificată cu logistica necesară, indiferent că mai există sau nu CNA, pentru că astfel instituția ar fi mai eficientă, fiind eliminat inclusiv riscul de a atribui vina unor instituții separate.

„Mai întâi, de la adoptarea unei legi corecte. Am văzut diverse sisteme în care funcționează agențiile anticorupție. Părerea mea este destul de fermă, cea mai eficientă, performantă structură anticorupție nu poate fi grefată decât pentru o structură de parchet, pentru că procurorul este cel care poate începe și duce la final o anchetă penală. Polițistul începe o investigație și administrează probe. Până la urmă, ajunge tot la procuror și se oprește aici.

Nu înțeleg de ce să oferi toată logistica unei unități anticorupție care nu poate merge cu dosarul în instanță, pe când poți să faci asta oferind logistica și făcând structura anticorupție pe o satură a Procuraturii Anticorupție. 

În primul rând, aș cere o lege prin care PA să fie cea care are logistica necesară, indiferent că mai există sau nu CNA, pentru că este firesc ca din moment ce ceri rezultate în lupta anticorupție și procurorul se poate duce până în final, să-l responsabilizezi, dar să-i dai mijloace și dacă i-ai dat posibilitatea să-și aleagă oameni, îi dai polițiști, specialiști, bani pentru asta, să-i dai posibilitatea să efectueze interceptări, adică mijloace de investigație speciale. Atunci nu mai poate veni să spună în fața publicului că altcineva este de vină. Atât timp cât există cel puțin două instituții, dau vina una pe alta”, a explicat fostul șef al DNA.

Daniel Morar a subliniat că datoria șefului PA ar fi să elimine orice manifestare de corupție din rândurile angajaților și să numească oameni credibili și cinstiți pentru a conduce investigațiile.

„Am auzit argumentul că există multă corupție în Procuratura Anticorupție. Dar îmi vine greu să cred că s-au nimerit în PA doar oameni cu probleme de integritate, să nu le spunem de-a dreptul corupți, nu cred că nu există oameni cinstiți, corecți, care ar putea face treabă. Este rostul șefului instituției să deparaziteze instituția de acești oameni. Am auzit și un contraargument la ce am zis eu - că polițiștii ar fi mai onești decât procurorii, bănuim că e tot la nivelul percepției publice”, a spus Morar.

Juristul român a mai menționat că am putea convinge societatea că s-a pornit o luptă veritabilă cu corupția doar numind oameni credibili și cel mai important - pricepuți în ceea ce trebuie să facă.

„Pare că lucrurile sunt în cerc - nu știm de unde să alegem oamenii credibili și cinstiți. Nu există ca o societate să nu aibă oameni credibili, cinstiți și pricepuți. Este rostul celui care are abilitatea de-ai numi oameni integri, puternici, cinstiți și pricepuți, că degeaba numești unul cinstit dacă nu știe ce să facă, apoi, el să meargă mai departe să vrea să facă. Nu există să nu găsești. Degeaba stai cu 50 de oameni în structură care nu fac nimic, mai bine lucrezi cu 10 oameni și rezultatele sunt palpabile”, a declarat fostul șef al DNA.

Daniel Morar mai spune că un șef al Procuraturii Anticorupție ar trebui să știu să aleagă dosarele pe care le instrumentează: „Ține să se vadă la un moment dat că sistemul face ceva, apoi ține de inteligența șefului instituției, adjuncților lui să aleagă dosarele pe care instrumentează, pentru că într-un interval de timp nu ai cum să ieși la liman cu foarte multe dosare. Nu e în ideea de a alege oamenii care se duc, ci acele dosare care au șanse mai mari de izbândă”.

În ceea ce privește interimatul în funcțiile de conducere a unor instituții de drept din Moldova, Morar a menționat că această practică nu ar fi benefică pentru stabilitatea și eficiența acestora.

„E un lucru care nu e bun, pentru că interimatul dă întotdeauna posibiltatea de a-l ține pe cel în chestiune într-o oarecare nesiguranță. Ori un mandat că este pe 3 ani cum este în România, cu posibilitatea prelungirii, e un mandat care îți dă libertatea de a acționa, dar trebuie să fii împăcat cu asta. Interimatul nu ne ajută și asta este o tactică a celor care îi numesc, clasa politică, de a-i ține pe acești procurori într-o stare de incertitudine continuă”, a precizat Daniel Morar.