12 septembrie 2023, ora 07:52

Peste 50 de străini și-au cumpărat pașapoarte moldovenești în cadrul programului cetățenie prin investiții, lansat în timpul guvernării lui Plahotniuc și abolit în 2020. O parte dintre aceștia sunt miliardari cu trecut dubios, care și-au perfectat cetățenie moldovenească, pentru a fugi de justiție. 

Mai exact, în cadrul Programului Cetățenie prin investiție au primit pașapoarte moldovenești 52 de persoane - 20 de solicitanți principali și membrii de familie ai acestora, potrivit informației oferite de Agenția Servicii Publice la solicitarea Cutiei Negre. 

În Fondul de Dezvoltare Durabilă au fost vărsate în total 2,4 milioane de euro. La etapa de procesare mai sunt 4 dosare. Dacă cererile solicitanților vor fi aprobate, statul urmează să încaseze încă 385.000 de euro. 

Deși numele lor au fost ținute în mare secret, jurnaliștii de la Cutia Neagră Plus au reușit să afle identitatea persoanelor cu "pașapoarte de aur". În listă se regăsesc businessmeni implicați în furturi bancare de proporții, fraude financiare, foști moguli de presă și proprietarul unui imperiu de jocuri de noroc. 

Pe 15 decembrie 2020, cu câteva zile înainte de a ceda funcția de președinte al R. Moldova, Igor Dodon a semnat un decret prin care i-a oferit cetățenie unui fost vicedirector al unei bănci implicate în cea mai mare fraudă bancară din istoria Federației Ruse, banca „Открытие”. 

Un alt pretendent la cetățenie moldovenească contra investiții a fost miliardarul rus Andrei Goncearenko, de asemenea apropiat lui Ilan Șor. Acesta era proprietarul firmei Komaskavia, cea care administra prin Avia Invest Aeroportul Internațional Chișinău. La fel ca Sara Șor, Goncearenko și-a retras dosarul din Programul de cetățenie, lucru confirmat și de fostul președinte Igor Dodon. 

Prin decretul președintelui Igor Dodon, semnat pe 2 noiembrie 2020, a devenit cetățean al R.Moldova Shawn Andre Scott, un american fondator a peste 60 de companii. Cele mai mari afaceri le are în domeniul jocurilor de noroc. „Washington Post” a scris că autoritățile din 5 state au refuzat să-i ofere licență lui Shwan Scott în domeniul jocurilor de noroc, după ce au identificat în schemă mai multe offshor-uri, parteneriate ascunse și gestionări financiare frauduloase. 

Legea privind acordarea cetățeniei prin investiție a fost aprobată în mare grabă de deputații Partidului Democrat în decembrie 2016, chiar dacă expertiza Centrului Anticorupție atenționa asupra unor riscuri majore de securitate. Regulamentul stabilea că pașaportul moldovenesc poate fi oferit unui străin care depune 100 de mii de euro în Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă sau investește 250 de mii de euro în achiziții de imobile și procurarea de valori mobiliare de stat.

Investigația integrală realizată de echipa Cutia Neagră PLUS o găsiți aici.

03 octombrie 2023, ora 23:16

„Magistrații Curții Constituționale au avut nevoie de mai puțin de o zi de muncă pentru a pronunța o decizie favorabilă fugarului Ilan Șor, deși o puteau face în două luni”. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru TV 8 de fostul președinte al CC, Alexandru Tănase, în cadrul principalului buletin de știri al zilei de 3 octombrie. 

Ex-magistratul constituțional spune că decizia de astăzi a Curții Constituționale, de a da undă verde oamenilor lui Ilan Șor să participe la alegerile locale din luna noiembrie, dar și la alte scrutine, nu l-a surprins. Asta deoarece, spune Tănase, „era clar de la bun început că articolul 16 din Codul Electoral are mai multe probleme”

„În principal, este vorba despre posibilitatea de a individualiza responsabilitatea fiecărei persoane pentru un delict pe care l-a comis. Este problema nr. 1, deoarece legea ca atare impunea restricții unui cerc foarte mare de persoane care nu neapărat au vreo responsabilitate. Un alt aspect care a trezit semne de întrebare ține de motivul pentru care Parlamentul a votat această lege, chiar după ce a fost începută perioada electorală. În mod oficial, s-a anunțat că această modificare s-a făcut pentru executarea hotărârii CC referitor la neconstituționalitatea acestui partid politic. Ori din textul acestei hotărâri nu rezultă o obligație pentru Parlament de a modifica legislația”, a subliniat Alexandru Tănase. 

În opinia fostul președinte al Curții Constituționale, Parlamentul „nu avea dreptul să vină cu restricții mai mari decât cele stabilite de către Curte”. 

„Hotărârea Curții era foarte clară și nu necesita modificări legislative. Există și un principiu care derivă din Codul bunelor pratici al Comisiei de la Veneția, care de fapt, împiedică autoritățile să opereze modificări cel puțin un an de zile înainte de scrutinul propriu-zis”, a menționat Alexandru Tănase. 

Astfel, Tănase consideră că înainte să se purceadă la examinarea sesizării depuse de către deputații din fostul Partid Șor, ar fi trebuit așteptată opinia Comisiei de la Veneția „astfel încât acele principii care vor fi reținute în opinia Comisiei să fie într-un fel sau altul utilizate de Curtea Constituțională”. 

Fostul magistrat constituțional consideră că cel mai probabil, decizia de azi a CC ar putea influența rezultatele alegerilor locale din noiembrie, dar că responsabilitatea cea mai mare este a societății, care îi poate penaliza prin vot pe politicienii cu probleme de integritate.