13 septembrie 2023, ora 16:02

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) salută declarațiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul despre Starea Uniunii, potrivit cărora viitorul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. În context, MAIEIE își arată determinarea de a lucra în continuare asupra îndeplinirii celor nouă recomandări ale Comisiei Europene pentru a obține un aviz pozitiv privind începerea negocierile de aderare până la sfârșitul acestui an.

„În ultima perioadă, țara noastră a făcut progrese semnificative pe calea aderării la Uniunea Europeană, iar acest declarații încurajatoare reprezintă o confirmare a eforturilor depuse. Suntem mândri de drumul pe care l-am parcurs până acum și suntem hotărâți să lucrăm în continuare asupra îndeplinirii celor nouă recomandări ale Comisiei Europene, astfel încât să avem un aviz pozitiv privind începerea negocierile de aderare până la sfârșitul acestui an.

O Republică Moldova puternic ancorată în valorile și normele europene va aduce beneficii atât pentru cetățenii săi, cât și pentru întreaga regiune”, notează MAEIE.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut miercuri, 13 septembrie, discursul privind starea Uniunii. Oficialul UE a făcut bilanţul realizărilor din ultimul an, a abordat provocările comune şi a prezentat prioritățile pentru anul următor.

Totodată, Ursula von der Leyen a vorbit și despre perspectiva aderării R. Moldova, Ucrainei, dar și statelor din regiunea Balcanilor de Vest la Uniunea Europeană.

„Viitorul Ucrainei este în Uniunea Europeană. Viitorul Balcanilor de Vest este în UE. Viitorul Moldovei este în Uniunea noastră. Știu cât de importantă este perspectiva aderării la UE pentru atât de multe persoane în Georgia. Istoria ne cheamă acum în vederea completării Uniunii noastre. E în interesul strategic să completăm această Uniune. Dincolo de politică și geopolitică este important să vedem care este miza și să stabilim o viziune pentru a avea o extindere cu succes”, a declarat oficialul UE.

Ea a mai spus că UE trebuie să aibă o viziune pentru o extindere de succes a Uniunii şi a propus ca şi ţările candidate să fie evaluate în privinţa statului de drept, aşa cum se întâmplă deja pentru statele membre, pentru a le ajuta să aderare mai rapid.

(...) Statul de drept și drepturile fundamentale vor fi întotdeauna fundamentul Uniunii noastre: atât în statele actuale, cât și în cele viitoare. De aceea, Comisia a făcut din rapoartele privind statul de drept o prioritate-cheie. Cooperăm strâns cu statele-membre pentru a identifica progresele înregistrate și să formulăm recomandări pentru anul următor. (...) Consider că putem face exact același lucru și pentru viitoarele state-membre. Mă bucur să anunț că vom deschide procedura rapoartelor privind statul de drept și pentru statele în curs de aderare, care sunt gata și mai rapid”, a menționat președinta CE.

Von der Leyen a menționat în discursul că aderarea la UE se bazează pe merit, iar Comisia Europeană va susține mereu acest principiu.

„E nevoie de multă muncă și de spirit de conducere. S-au făcut multe progrese. Am văzut eforturile susținute pe care Ucraina le-a făcut de când i-am acordat statutul de candidat și am văzut hotărârea altor țări candidate de realizare a reformelor. A venit vremea să răspundem cu aceeași hotărâre.

(...) Cred că următoarea extindere trebuie să fie un catalizator al progresului”, a afirmat președinta CE.

Acesta este ultimul discurs din cadrul actualului mandat legislativ, înainte de alegerile europene din 2024. 

03 octombrie 2023, ora 07:25

Deparazitarea instituției de corupți ar fi una din primele acțiuni ale fostului șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, Daniel Morar, dacă ar prelua conducerea Procuraturii Anticorupție din Republica Moldova. Într-un interviu exclusiv pentru „Cutia Neagră PLUS”, acesta a mai menționat că una dintre priorități ar fi și adoptarea unei legi pentru a consolida structura anticorupție. 

Potrivit acestuia, PA ar trebui fortificată cu logistica necesară, indiferent că mai există sau nu CNA, pentru că astfel instituția ar fi mai eficientă, fiind eliminat inclusiv riscul de a atribui vina unor instituții separate.

„Mai întâi, de la adoptarea unei legi corecte. Am văzut diverse sisteme în care funcționează agențiile anticorupție. Părerea mea este destul de fermă, cea mai eficientă, performantă structură anticorupție nu poate fi grefată decât pentru o structură de parchet, pentru că procurorul este cel care poate începe și duce la final o anchetă penală. Polițistul începe o investigație și administrează probe. Până la urmă, ajunge tot la procuror și se oprește aici.

Nu înțeleg de ce să oferi toată logistica unei unități anticorupție care nu poate merge cu dosarul în instanță, pe când poți să faci asta oferind logistica și făcând structura anticorupție pe o satură a Procuraturii Anticorupție. 

În primul rând, aș cere o lege prin care PA să fie cea care are logistica necesară, indiferent că mai există sau nu CNA, pentru că este firesc ca din moment ce ceri rezultate în lupta anticorupție și procurorul se poate duce până în final, să-l responsabilizezi, dar să-i dai mijloace și dacă i-ai dat posibilitatea să-și aleagă oameni, îi dai polițiști, specialiști, bani pentru asta, să-i dai posibilitatea să efectueze interceptări, adică mijloace de investigație speciale. Atunci nu mai poate veni să spună în fața publicului că altcineva este de vină. Atât timp cât există cel puțin două instituții, dau vina una pe alta”, a explicat fostul șef al DNA.

Daniel Morar a subliniat că datoria șefului PA ar fi să elimine orice manifestare de corupție din rândurile angajaților și să numească oameni credibili și cinstiți pentru a conduce investigațiile.

„Am auzit argumentul că există multă corupție în Procuratura Anticorupție. Dar îmi vine greu să cred că s-au nimerit în PA doar oameni cu probleme de integritate, să nu le spunem de-a dreptul corupți, nu cred că nu există oameni cinstiți, corecți, care ar putea face treabă. Este rostul șefului instituției să deparaziteze instituția de acești oameni. Am auzit și un contraargument la ce am zis eu - că polițiștii ar fi mai onești decât procurorii, bănuim că e tot la nivelul percepției publice”, a spus Morar.

Juristul român a mai menționat că am putea convinge societatea că s-a pornit o luptă veritabilă cu corupția doar numind oameni credibili și cel mai important - pricepuți în ceea ce trebuie să facă.

„Pare că lucrurile sunt în cerc - nu știm de unde să alegem oamenii credibili și cinstiți. Nu există ca o societate să nu aibă oameni credibili, cinstiți și pricepuți. Este rostul celui care are abilitatea de-ai numi oameni integri, puternici, cinstiți și pricepuți, că degeaba numești unul cinstit dacă nu știe ce să facă, apoi, el să meargă mai departe să vrea să facă. Nu există să nu găsești. Degeaba stai cu 50 de oameni în structură care nu fac nimic, mai bine lucrezi cu 10 oameni și rezultatele sunt palpabile”, a declarat fostul șef al DNA.

Daniel Morar mai spune că un șef al Procuraturii Anticorupție ar trebui să știu să aleagă dosarele pe care le instrumentează: „Ține să se vadă la un moment dat că sistemul face ceva, apoi ține de inteligența șefului instituției, adjuncților lui să aleagă dosarele pe care instrumentează, pentru că într-un interval de timp nu ai cum să ieși la liman cu foarte multe dosare. Nu e în ideea de a alege oamenii care se duc, ci acele dosare care au șanse mai mari de izbândă”.

În ceea ce privește interimatul în funcțiile de conducere a unor instituții de drept din Moldova, Morar a menționat că această practică nu ar fi benefică pentru stabilitatea și eficiența acestora.

„E un lucru care nu e bun, pentru că interimatul dă întotdeauna posibiltatea de a-l ține pe cel în chestiune într-o oarecare nesiguranță. Ori un mandat că este pe 3 ani cum este în România, cu posibilitatea prelungirii, e un mandat care îți dă libertatea de a acționa, dar trebuie să fii împăcat cu asta. Interimatul nu ne ajută și asta este o tactică a celor care îi numesc, clasa politică, de a-i ține pe acești procurori într-o stare de incertitudine continuă”, a precizat Daniel Morar.