12 septembrie 2023, ora 17:27

Republica Moldova ar putea înainta pretenții față de concernul rus Gazprom, iar datoria istorică de 8,6 milioane de dolari pe care este Moldova gata să o achite în urma auditului internațional, este una preliminară. Declarația a fost făcută de Sergiu Tofilat, care este membru al Consiliului de Observatori la Moldovagaz. În opinia lui, mai sunt episoade care ar trebui investigate și în baza cărora ar trebui înaintate pretenții către Gazprom. 

Tofilat a declarat în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei, că episoadele care necesită investigații se referă la contractul privind tranzitul gazelor.

„Noi avem două gazoducte care tranzitează și malul stâng și malul drept. Unul dintre ele era folosit de Gazprom. Până au construit gazoductul pe Marea Neagră, TurkStream, ei doar tranzitau pe la noi vreo 20 de miliarde de cubi anual și din 2019 s-a întrerupt acest tranzit. Prin gazoductul transbalcanic ei tranzitau, dar prin cel de la nord nu tranzitau nimic, pentru că nu avea cine să consume. Și când te uiți în contractul semnat de Moldovagaz și Gazprom pe tranzit acolo unde nu este tranzit, se împarte venitul proporțional cu lungimea gazoductului și pe gazoductul transbalcanic unde este tranzit, veniturile se împărțeau 50 la 50. Stați un pic, la noi pe teritoriul Moldovei sunt 72% din gazoduct și pe malul stâng doar 28%. Păi și veniturile trebuie să le împărțim așa. Așa e practica internațională. Anume din cauza acestui contract, Moldova a ratat venituri de peste 250 milioane de dolari”, a comentat Tofilat.  

Potrivit lui Tofilat, auditorii calculează veniturile începând cu anul 2007, atunci când a fost semnat contractul privind tranzitul gazelor, dar el spune că deține probe care demonstrează că prevederea privind mecanismul de paritate a veniturilor a fost introdusă încă în 2000.

„Malul stâng a umflat cheltuielile. Auditorii spun că Moldovagaz poate înainta pretenții la Gazprom de 160 milioane de dolari începând cu 2007 și noi le-am spus că această chestie este din 2000. Avem probe cum malul stâng și Gazprom au umflat cheltuielile Tiraspolgaz cu împărțirea de 50 la 50”, a accentuat Tofilat.

Amintim că  în urma auditului la Moldogavaz, s-a stabilit că datoria istorică a Republicii Moldova față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituia 709 milioane de dolari. Potrivit ministrului Energiei, Victor Parlicov, în octombrie 2021, datoria era circa 756 de milioane de dolari. 

„Din motiv că o parte din datorii între timp s-au plătit, noi acum vorbim de un stoc de datorii la sfârșitul lunii martie 2022 de circa 709 milioane de dolari. În esență, să recunoști 709 milioane de dolari ca datorie și să o plătești, asta în mediu pentru o gospodărie conectată la gaze înseamnă circa 1000 de dolari de familie. 

Totodată, auditul confirmă că cea mai mare parte din această datorie, peste 400 de milioane de dolari, este expirată, iar pentru 276 milioane de dolari nu au fost prezentate acte care să confirme. Deși auditorii au solicitat documente care să confirme, ele nu au fost prezentate”, a spus ministrul.

01 octombrie 2023, ora 11:10

Seceta din vară aproape a înjumătățit recolta de zmeură, căpșune și mure din acest an. Unii agricultori spun că au reușit să-și salveze o parte din roadă, acoperind plantațiile cu plasa de protecție. Este și cazul lui Andrei Țăruș, producător de zmeură din satul Mana, raionul Orhei. 

Andrei Țăruș din satul Mana, raionul Orhei, cultivă zmeură mai bine de 7 ani. Producătorul are plantații pe care le crește în mod tradițional, dar și aproape un hectar acoperit cu plasă de protecție. Bărbatul spune că anul acesta, nu a fost deloc favorabil pentru fructele sale. Arșița cumplită și aerul fierbinte i-au topit de-a dreptul florile, care trebuiau să se transforme într-o zmeură suculentă de un roz aprins. 

Andrei Țăruș ne-a povestit că a reușit să-și protejeze o parte din roadă cu plasa, astfel că pomușoarele au un alt aspect, dar și gust. 

„Mai mult, mai calitativ și mai gustos, iar planta se simte mai bine. Aceasta plantație are doi ani, dacă o să ținem plantația sub plasă și o să aveam grijă de ea, la anul ne vom bucura de recoltă mai bogată, dar dacă o lăsăm așa cum acolo și nu-i dăm apă, păi nu obținem nimic. Eu știu mulți agricultori care se ocupă cu zmeura, căpșunele și s-au dezis de activitate”.

Plasa de protecție a fost ca un paravan care a ținut departe razele solare, deși aerul dogoritor tot i-a dat bătăi de cap.

„Proprietarul acestei plantații de zmeură o protejează de arșiță cu ajutorul acestei plase. Cu o densitate de 60 de procente, aceasta nu permite razelor solare să compromită fructele. Respectiv, și roada e mult mai bună...”

Bărbatul vinde zmeura la piețele din țară, iar prețul variază în funcție de calitatea fructelor. De aceea, pe lângă plasă și-a cumpărat și un instrument care măsoară acidul, dar și alte proprietăți ale solului. 

„Introducem instrumentul în sol, vedem că PH este 8, la noi PH trebuie să fie 6, 6,5 pentru plantele date, pentru a avea fructele gustoase, iar calitatea acestora să fie la nivel”. 

În afacerea sa, pentru a fi în pas cu tehnologiile moderne și noutățile din domeniul agronomiei, bărbatul apelează și la sfaturile specialiștilor de la programul USAID. 

„Dauna de bază a acțiunilor directe ale razelor solare sunt arsurile solare, pe care noi le avem ca rezultat pe fruct, ceea ce depreciază considerabil calitatea fructelor. Un alt beneficiu major al plasei este menținerea temperaturii pentru plantații, o temperatură optimă, pentru a avea loc procesul de polenizare”. 

Prin programul USAID, producătorii pot beneficia inclusiv de consultațiile specialiștilor străini. 

„Noi vizităm o bună parte din acești producători de fructe moi, vorbim de căpșuni, zmeură, mure și alte culturi, însă aceste trei fiind culturile de bază, efectuăm vizite, în mediu vizita efectuează aproximativ o săptămână. Noi în decurs de o vizită a expertului, reușim să vizităm în jur de 20, 25 de plantații, 25 de producători”.

În țara noastră, sunt plantate peste o mie de hectare de zmeură. Anul trecut, aproape 500 de mii de tone de zmeură au fost vândute pe piaţa internă, iar 600 de mii de tone au fost exportate.